1 Atunci s-a sculat Satana împotriva lui Israel și a îndemnat pe David să facă numărătoarea Israeliților. [1] [2] [3]
2 Deci a zis David către Ioab și către căpeteniile poporului: "Mergeți și numărați pe Israeliți de la Beer-Șeba până la Dan și-mi aduceți răspuns ca să știu numărul lor!"
3 Ioab însă a zis: "Să înmulțească Domnul pe poporul Său de o sută de ori mai mult decât este el acum! Au doară nu sunt ei toți, o, rege, domnul meu, robii stăpânului meu? Pentru ce dar cere aceasta domnul meu? Oare pentru a se scoate asta ca o vină lui Israel?"
4 Dar cuvântul regesc biruind pe Ioab, s-a dus acesta de a cutreierat tot Israelul și venind la Ierusalim,
5 A dat Ioab lui David catagrafia înscrierii poporului și s-au aflat în tot Israelul un milion și o sută de mii de bărbați destoinici de război, iar în Iuda, patru sute șaptezeci de mii în stare de a lua parte la război.
6 Pe leviți însă și pe Veniamineni el nu i-a numărat împreună cu ei, pentru că cuvântul regelui nu plăcuse lui Ioab.
7 Lucrul acesta n-a fost plăcut nici înaintea lui Dumnezeu și de aceea a lovit El pe Israel.
8 Atunci a zis David către Dumnezeu: "Am greșit mult, făcând aceasta; iartă dar vina robului Tău, că m-am purtat cu totul nepriceput".
9 Iar Domnul a grăit cu Gad, proorocul lui David și i-a zis:
10 "Mergi și spune lui David: Așa zice Domnul: Îți pun înainte trei pedepse; alege-ți una din ele și o voi trimite asupra ta".
11 A venit deci Gad la David și i-a zis: "Așa grăiește Domnul, alege:
12 Sau trei ani de foamete, sau trei luni să fii tu urmărit de vrăjmașii tăi și sabia dușmanilor să ajungă până la tine, sau trei zile sabia Domnului și molima să fie pe pământ și îngerul Domnului să pustiiască în toate hotarele lui Israel. Vezi acum ce trebuie să răspund Celui ce m-a trimis cu acest cuvânt".
13 Și a răspuns David lui Gad: "Sunt într-o mare neliniște! Să cad mai bine în mâinile Domnului, căci îndurările Lui sunt foarte multe, dar să nu cad în mâinile oamenilor".
14 Atunci a trimis Domnul molimă asupra lui Israel și au murit șaptezeci de mii de Israeliți.
15 Și a trimis Dumnezeu îngerul la Ierusalim ca să-l piardă. Și când a început el să pustiiască, a văzut Domnul și I s-a făcut milă pentru această nenorocire și a zis către îngerul pierzător: "Destul! De acum lasă-ți mâinile în jos!" Îngerul Domnului stătea atunci deasupra ariei lui Ornan (Aravna) Iebuseul. [4]
16 Atunci ridicându-și David ochii săi, a văzut pe îngerul Domnului stând între pământ și cer cu sabia goală în mâna sa, întinsă asupra Ierusalimului; și a căzut David și bătrânii cu fețele la pământ, îmbrăcați în sac.
17 Și a zis David către Dumnezeu: "Oare nu eu am poruncit să se numere poporul? Eu am greșit, eu am făcut rău; dar aceste oi ce au făcut? Doamne Dumnezeul meu, să vină mâna Ta asupra mea, asupra casei tatălui meu, iar nu asupra poporului Tău, ca să-l piardă pe el!"
18 Iar îngerul Domnului a zis lui Gad proorocul să spună lui David: "Să se suie David și să ridice un jertfelnic Domnului în aria lui Ornan Iebuseul".
19 Și s-a dus David, după cuvântul lui Gad pe care i-l grăise în numele Domnului.
20 Ornan, întorcându-se, a văzut îngerul, și cei trei fii ai lui s-au ascuns împreună cu el; în vremea aceea Ornan treiera.
21 A venit deci David la Ornan; iar Ornan, privind și văzând pe David, a ieșit din arie și s-a plecat înaintea lui David cu fața până la pământ.
22 Atunci David a zis către Ornan: "Dă-mi un loc în arie, că am să fac pe el jertfelnic Domnului; dă-mi-l cu prețul cât costă, ca să înceteze prăpădul în popor".
23 Iar Ornan a zis lui David: "Ia-ți! Facă domnul meu regele ce binevoiește! Iată eu dau și boi pentru ardere de tot și uneltele de treierat ca lemne pentru foc și grâu pentru prinos. Toate acestea le dau în dar!"
24 Regele David a zis către Ornan: "Nu, eu voiesc să cumpăr de la tine cu preț adevărat, căci nu mă voi apuca să aduc avutul tău Domnului și nu voi aduce ardere de tot vite luate în dar".
25 Și a dat David lui Ornan pentru acest loc șase sute de sicli de aur.
26 Apoi a făcut David acolo jertfelnic Domnului și a înălțat ardere de tot și jertfe de împăcare și a chemat pe Domnul și Dumnezeu l-a auzit trimițând foc din cer pe altarul arderii de tot.
27 Atunci a zis Domnul către înger: "Pune-ți sabia în teacă".
28 În vremea aceasta, văzând David că Domnul l-a auzit în aria lui Ornan Iebuseul, a adus acolo jertfă.
29 Cortul Domnului însă, pe care-l făcuse Moise în pustiu și altarul arderii de tot se aflau în vremea aceea pe înălțimea de la Ghibeon.
30 Și nu s-a putut duce David acolo, ca să întrebe pe Domnul, pentru că era îngrozit de sabia îngerului Domnului.