1 A treia zi după ce David și oamenii lui au plecat la Țiclag, Amaleciții au năvălit din miazăzi asupra Țiclagului și, luându-l, l-au ars cu foc.
2 Iar femeile și pe toți câți erau în el de la mic până la mare nu i-au ucis, ci i-au luat în robie și s-au dus în drumul lor.
3 Când au ajuns David și oamenii săi Ia cetate, iată aceasta era arsă cu foc, iar femeile lor și fiii și fiicele erau duși în robie.
4 Atunci David și poporul ce era cu el au ridicat bocet și au plâns până când li s-au istovit puterile de plâns.
5 Și au fost duse în robie și amândouă femeile lui David, Ahinoam izreeliteanca și Abigail carmeliteanca, fosta femeie a lui Nabal.
6 David a fost tare tulburat, deoarece poporul voise să-l ucidă cu pietre, căci poporul tot era amărât la suflet, fiecare pentru fiii săi și pentru fiicele sale.
7 Dar David s-a întărit cu nădejdea în Domnul Dumnezeul său și a zis către preotul Abiatar, fiul lui Ahimelec: "Adu-mi efodul". Și a adus Abiatar efodul la David.
8 Și a întrebat David pe Domnul zicând: "Să urmăresc eu oare această ceată? O voi ajunge oare?" și i s-a răspuns: "Urmărește-o, o vei ajunge și-i vei lua prăzile".
9 Atunci s-a dus David el însuși și cei șase sute de bărbați care erau cu el și, sosind la pârâul Besor, s-au oprit acolo cei osteniți.
10 David însă cu patru sute de oameni au urmărit înainte, iar două sute de oameni s-au oprit, pentru că n-au mai fost în stare să treacă prin Besor.
11 Atunci au găsit în câmp pe un egiptean și l-au adus la David, i-au dat pâine să mănânce și l-au adăpat cu apă.
12 I-au mai dat încă o jumătate de legătură de smochine, două legături de stafide și a mâncat acela și s-a întărit, căci nu mâncase pâine și nu băuse apă de trei zile și trei nopți.
13 Apoi David i-a zis: "Al cui și de unde ești tu?" Iar acela a zis: "Eu sunt fiu de egiptean, robul unui amalecit și m-a lepădat stăpânul meu, pentru că mă îmbolnăvisem de vreo trei zile.
14 Noi am năvălit în latura de miazăzi a Cheretienilor, în țara lui Iuda și în latura de miazăzi a lui Caleb, iar Țiclagul l-am ars cu foc".
15 I-a zis David: "Poți să mă duci până la această ceată?" și el a zis: "Jură-mi pe Dumnezeu că nu mă vei omorî și nu mă vei da în mâinile stăpânului meu și eu te voi duce la această ceată".
16 David i s-a jurat și el l-a dus. Și iată Amaleciții se risipiseră prin toată țara aceea, mâncau, beau și jucau de bucurie pentru marea pradă care o luaseră ei din țara Filistenilor și din pământul lui Iuda.
17 Atunci a năvălit asupra lor David și i-a măcelărit din zori și până a doua zi seara și nimeni din ei n-a scăpat, afară de patru sute de tineri care s-au suit pe cămile și au fugit.
18 Apoi a luat David toate câte răpiseră Amaleciții și a luat și pe cele două femei ale sale.
19 Și n-a pierit din al lor nimic, nici mare, nici mic, nici din fii, nici din fiice, nici din prăzi; nici din tot ce luaseră Amaleciții de la ei: toate le-a adus înapoi David.
20 Și a luat David toate vitele mari și mici și cei ce mânau turma aceasta ziceau: "Aceasta este prada lui David".
21 După aceea a venit David la cele două sute de oameni care nu fuseseră în stare să-i urmeze și pe care îi lăsase la pârâul Besor; și au ieșit aceștia în întâmpinarea lui David și în întâmpinarea oamenilor care erau cu el. Iar David, apropiindu-se de acei oameni, i-a întrebat de sănătate.
22 Atunci cei răi și netrebnici dintre oamenii cei ce merseseră cu David au început să zică: "Pentru că ei n-au mers cu noi, nu le vom da din prăzile ce am luat, ci să-și ia fiecare numai femeia sa și copiii săi și să plece".
23 David însă a zis: "Să nu faceți așa cu frații mei, acum, după ce Domnul ne-a dat nouă acestea și ne-a păzit și a dat în mâinile noastre taberele celor ce veniseră asupra noastră.
24 Și apoi cine vă va asculta pe voi, în această treabă? Aceștia nu sunt mai răi decât noi. Ce parte au cei ce au mers la război, aceeași parte trebuie să se împartă și celorlalți".
25 Așa a fost totdeauna, din timpul acela și până acum, căci a pus aceasta ca lege și ca dreptar până în ziua de astăzi.
26 Apoi a venit David în Țiclag și a trimis din prăzi bătrânilor lui Iuda, prietenii săi:
27 Celor din Betel, din Rama de miazăzi și din Iatir;
28 Celor din Aroer, din Amada, din Sifmot, din Eștemoa și din Gat;
29 Celor din Chimat, din Safec, din Timat, din Racal, din cetățile Ierahmeeliților și din cetățile cheneene;
30 Celor din Horma, din Corașan și din Atac;
31 Celor din Hebron și din toate locurile pe unde fusese David și oamenii lui, zicând: "Iată vă trimit dar din prăzile luate de la vrăjmașii Domnului".