1 Atunci Elisei proorocul a chemat pe unul dintre fiii proorocilor și i-a zis: "Încingeți mijlocul și ia acest vas cu untdelemn în mâna ta și du-te la Ramot în Galaad.
2 Iar dacă vei ajunge acolo, caută pe Iehu, fiul lui Iosafat, fiul lui Nimși, și, apropiindu-te, poruncește-i să iasă dintre frații lui și du-l în cămara cea mai dinăuntru.
3 Apoi ia vasul cu untdelemn și toarnă pe capul lui și zi: Așa zice Domnul: Iată te ung rege peste Israel. După aceea deschide ușa și fugi fără zăbavă".
4 Și s-a dus tânărul, sluga proorocului, la Ramot în Galaad.
5 Și ajungând acolo, a văzut pe căpeteniile oștirii șezând și a zis: "Am un cuvânt către tine, căpetenie!" Și a zis Iehu: "Către care din noi toți?" Iar el a zis: "Către tine, căpetenie!"
6 Atunci s-a sculat acesta și a intrat în casă. Iar tânărul a turnat untdelemn pe capul lui și i-a zis: "Așa zice Domnul Dumnezeul lui Israel: Te ung rege peste poporul Domnului, peste Israel.
7 Tu vei nimici casa lui Ahab, stăpânul tău, de la fața Mea și vei răzbuna asupra Izabelei sângele robilor Mei, proorocii, și sângele tuturor slujitorilor Domnului.
8 Toată casa lui Ahab va pieri și voi stârpi din ai lui Ahab pe tot cel de parte bărbătească, pe cel rob și pe cel slobod în Israel;
9 Voi face casa lui Ahab ca și casa lui Ieroboam, fiul lui Nabat și ca și casa lui Baeșa, fiul lui Ahia.
10 Iar pe Izabela, câinii o vor mânca în câmpia lui Izreel și nimeni nu o va îngropa". Apoi tânărul a deschis ușa și a fugit.
11 După aceea a ieșit Iehu la slujitorii domnului său și aceștia i-au zis: "E pace? De ce a venit acest necunoscut la tine?" Și el i-a zis: "Voi cunoașteți pe acest om și de ce a venit". Iar ei au zis: "Nu este adevărat!
12 Spune-ne!" Și el le-a zis: "Iată el mi-a spus: Așa grăiește Domnul: Iată te ung rege peste Israel".
13 Atunci ei s-au grăbit să-și ia fiecare haina sa și i-au așternut-o pe trepte, au trâmbițat și au zis: "Iehu s-a făcut rege!"
14 S-a sculat deci Iehu; fiul lui Iosafat, fiul lui Nimși, împotriva lui Ioram. Ioram însă fusese cu toți Israeliții la Ramot în Galaad și-l apărase împotriva lui Hazael, regele Siriei.
15 Iar acum regele Ioram se întorsese la Izreel, ca să se vindece de rănile ce i le pricinuiseră Sirienii, când se luptase el cu Hazael, regele Siriei. Și a zis Iehu: "Dacă sunteți de părerea mea, să nu iasă nimeni din cetate, ca să dea de veste la Izreel".
16 Apoi a încălecat Iehu pe cal și s-a dus în Izreel, unde zăcea Ioram, regele lui Israel și se îngrijea de rănile ce i le pricinuiseră Sirienii la Ramot, în timpul luptei cu Hazael, regele Siriei, cel tare și puternic și unde venise Ohozia, regele Iudei, ca să cerceteze pe Ioram.
17 În turnul din Izreel stătea un ostaș de strajă. Văzând acesta ceata lui Iehu venind, a zis: "Văd o ceată!" Iar Ioram a zis: "Ia un călăreț și trimite-l în întâmpinare, ca să întrebe: Cu pace vii?"
18 Și s-a dus călărețul călare în întâmpinarea lui și a zis: "Cu pace vii?" Iar Iehu a zis: "Ce ai tu cu pacea? Treci în urma mea!" și straja a dat de veste, zicând: "A ajuns la ei, dar nu se întoarce":
19 Și a trimis alt călăreț și acesta s-a dus la ei și a zis: "Așa zice regele: Cu pace vii?" Iar Iehu a zis: "Ce ai tu cu pacea? Treci în urma mea!"
20 Și a vestit straja, zicând: "A ajuns la ei, dar nu se întoarce. Și mersul parc-ar fi al lui Iehu, fiul lui Nimși, pentru că merge nebunește".
21 Atunci Ioram a zis: "Înhamă!" Și au înhămat la carul lui: Și a ieșit Ioram, regele lui Israel și Ohozia; regele Iudei, fiecare în carul său, în întâmpinarea lui Iehu și s-au întâlnit cu el în țarina lui Nabot Izreeliteanul.
22 Și când a văzut Ioram pe Iehu, a zis: "Cu pace, Iehu? Iar el a zis: "Ce pace, când sunt atâtea desfrânările Izabelei, mama ta, și vrăjitoriile ei?"
23 Și întorcându-se Ioram să fugă, a zis către Ohozia: "Vânzare, Ohozia!
24 Iar Iehu și-a întins arcul cu mâna sa și a lovit pe Ioram între umeri și săgeata a trecut prin inima lui și el a căzut în carul său.
25 Și a zis Iehu către Bidcar, căpetenia oștirii: "Ia-l și-l aruncă în țarina lui Nabot Izreeliteanul, căci adu-ți aminte că atunci când mergeam eu și cu tine călări în urma lui Ahab, tatăl său, Domnul a rostit împotriva lui proorocia aceasta:
26 Adevărat, am văzut ieri sângele fiilor lui, zice Domnul, și Mă voi răzbuna pe tine în țarina aceasta. Deci ia-l și-l aruncă în țarină, după cuvântul Domnului".
27 Iar Ohozia, regele lui Iuda, văzând aceasta, a fugit pe drum spre casa ce se afla în grădină. Dar Iehu a alergat după el, zicând: "Ucide-ți-l și pe el în car!" Și l-au lovit pe înălțimea Gur, care vine lângă Ibleam. Și a fugit Ohozia la Moghido și a murit acolo.
28 Iar slujitorii lui l-au dus la Ierusalim, l-au îngropat în mormânt cu părinții lui, în cetatea lui David.
29 Ohozia se făcuse rege în Iuda în anul al unsprezecelea al lui Ioram, fiul lui Ahab.
30 Apoi Iehu a venit în Izreel. Iar Izabela, fiind înștiințată de aceasta, și-a uns fața, și-a împodobit capul și privea de la fereastră.
31 Iar când a intrat Iehu pe poartă, ea a zis: "Zimri, ucigașul stăpânului său, va avea el oare pace?"
32 Și ridicându-și el fața sa și privind spre fereastră, a zis: "Cine, cine este cu mine?" Atunci s-au plecat spre el doi sau trei eunuci;
33 Și el le-a zis: "Aruncați-o jos!" Și au aruncat-o și a țâșnit sângele ei pe zid și pe caii care au călcat-o în picioare.
34 După aceea a venit Iehu de a mâncat și a băut și a zis: "Căutați pe ticăloasa aceea și îngropați-o, căci e fiică de rege!"
35 Și s-au dus să o îngroape, dar n-au mai găsit nimic din ea, decât numai țeasta, picioarele și palmele mâinilor.
36 Și s-au întors și i-au spus. Iar el a zis: "Așa a fost cuvântul Domnului, rostit prin robul Său Ilie Tesviteanul, zicând: În țarina Izreel câinii vor mânca trupul Izabelei; [1]
37 Și va fi trupul Izabelei în țarina Izreel ca gunoiul pe ogor, încât nimeni nu va zice: Iată ea e Izabela!"