1 Deci Festus, trecând în ținutul său, după trei zile s-a suit de la Cezareea la Ierusalim.
2 Și arhiereii și fruntașii iudeilor i s-au înfățișat cu învinuiri împotriva lui Pavel și îl rugau,
3 Cerându-i ca o favoare asupra lui, să fie trimis la Ierusalim, pregătind cursă ca să-l ucidă pe drum.
4 Dar Festus a răspuns că Pavel e păzit Cezareea și că el însuși avea să plece în curând.
5 Deci a zis el: Cei dintre voi care pot, să se coboare cu mine, și dacă este ceva rău în acest bărbat, să-l învinovățească.
6 Și rămânând la ei nu mai mult de opt sau zece zile, s-a coborât în Cezareea, iar a doua zi, șezând la judecată, a poruncit să fie adus Pavel.
7 Și venind el, iudeii coborâți din Ierusalim l-au înconjurat, aducând împotriva lui multe și grele învinuiri, pe care nu puteau să le dovedească.
8 Iar Pavel se apăra: N-am greșit cu nimic nici față de legea iudeilor, nici față de templu, nici față de Cezarul.
9 Iar Festus, voind să facă plăcere iudeilor, răspunzând lui Pavel, a zis: Vrei să mergi la Ierusalim și acolo să fi judecat înaintea mea pentru acestea?
10 Dar Pavel a zis: Stau la judecata Cezarului, unde trebuie să fiu judecat. Iudeilor nu le-am făcut nici un rău, precum mai bine știi și tu.
11 Dar dacă fac nedreptate și am săvârșit ceva vrednic de moarte, nu mă feresc de moarte; dacă însă nu este nimic din cele de care ei mă învinuiesc - nimeni nu poate să mă dăruiască lor. Cer să fiu judecat de Cezarul.
12 Atunci Festus, vorbind cu sfatul său, a răspuns: Ai cerut să fii judecat de Cezarul, la Cezarul te vei duce.
13 Și după ce au trecut câteva zile, regele Agripa și Berenice au sosit la Cezareea, ca să salute pe Festus.
14 Și rămânând acolo mai multe zile, Festus a vorbit regelui despre Pavel, zicând: Este aici un bărbat, lăsat legat de Felix,
15 În privința căruia, când am fost în Ierusalim, mi s-au înfățișat arhiereii și bătrânii iudeilor, cerând osândirea lui.
16 Eu le-am răspuns că romanii n-au obiceiul să dea pe vreun om la pierzare, înainte ca cel învinuit să aibă de față pe pârâșii lui și să aibă putința să se apere pentru vina sa.
17 Adunându-se deci ei aici și nefăcând eu nici o amânare, a doua zi am stat la judecată și am poruncit să fie adus bărbatul.
18 Dar pârâșii care s-au ridicat împotriva lui nu i-au adus nici o învinuire dintre cele rele, pe care le bănuiam eu,
19 Ci aveau cu el niște neînțelegeri cu privire la religia lor și la un oarecare Iisus mort, de Care Pavel zice că trăiește.
20 Și nedumerindu-mă cu privire la cercetarea acestor lucruri, l-am întrebat dacă voiește să meargă la Ierusalim și să fie judecat acolo pentru acestea.
21 Dar Pavel, cerând să fie reținut pentru judecata Cezarului, am poruncit să fie ținut până ce îl voi trimite la Cezarul.
22 Iar Agripa a zis către Festus: Aș vrea să aud și eu pe acest om. Iar el a zis: Mâine îl vei auzi.
23 Deci a doua zi, Agripa și Berenice venind cu mare alai și intrând în sala de judecată împreună cu tribunii și cu bărbații cei mai de frunte ai cetății, Festus a dat poruncă să fie adus Pavel.
24 Și a zis Festus: Rege Agripa, și voi toți bărbații care sunteți cu noi de față, vedeți pe acela pentru care toată mulțimea iudeilor a venit la mine, și în Ierusalim și aici, strigând că el nu trebuie să mai trăiască.
25 Iar eu am înțeles că n-a făcut nimic vrednic de moarte; iar el însuși cerând să fie judecat de Cezarul, am hotărât să-l trimit.
26 Dar ceva sigur să scriu stăpânului despre el, nu am. De aceea l-am adus înaintea voastră și mai ales înaintea ta, rege Agripa, ca, după ce va fi cercetat, să am ce să scriu,
27 Căci mi se pare nepotrivit să-l trimit legat, fără să arăt învinuirile ce i se aduc.