1 După aceea regele Artaxerxe puse bir pe țări și pe insulele mării.
2 De altfel toate faptele slăvite și atotputernicia lui, cum și arătarea amănunțită a măririi lui Mardoheu cu care-l cinstise regele, sânt scrise în cartea Cronicilor regilor Mediei și Persiei.
3 De asemenea e arătat acolo că iudeul Mardoheu era al doilea după regele Artaxerxe, mare înaintea Iudeilor și iubit între mulțimile fraților săi, căci căuta binele poporului său și vorbea în folosul neamului lui. Și zicea Mardoheu: "De la Dumnezeu a fost aceasta, că eu mi-am adus aminte de visul pe care l-am visat despre aceste întâmplări, că n-a rămas neîmplinit nimic din el. Izvorul cel mic s-a făcut râu mare și a fost lumină, soare și mulțime de apă; acest râu este Estera, pe care și-a luat-o de femeie regele și a făcut-o regină. Iar cei doi balauri sânt eu și Aman. Popoarele sânt cei ce s-au unit să stârpească numele Iudeilor; iar poporul meu sânt Israeliții, care au strigat către Dumnezeu și au fost izbăviți. A izbăvit Dumnezeu pe poporul Său și ne-a izbăvit Domnul din toate relele acestea. Săvârșit-a Dumnezeu semne și minuni mari, cum n-au fost printre neamuri. Așa a rânduit Dumnezeu doi sorți: unul pentru poporul lui Dumnezeu, iar celălalt pentru neamuri. Acești doi sorii au ieșit în ceasul, la vremea și în ziua judecății înaintea lui Dumnezeu și a tuturor neamurilor. Atunci și-a adus aminte Domnul de poporul Său și a dat dreptate moștenirii Sale. Aceste zile ale lunii lui Adar, adică a paisprezecea și a cincisprezecea ale acestei luni, se vor prăznui veșnic cu alai, cu bucurie și veselie înaintea lui Dumnezeu în poporul Său Israel. în anul al patrulea al domniei lui Ptolomeu și a Cleopatrei, Dositei, care se spune că a fost preot și levit și Ptolomeu, fiul său, au adus în Alexandria această scrisoare despre Purim. Această scrisoare se spune că a tâlcuit-o Lisimah, fiul lui Ptolomeu, care fusese la Ierusalim.