1 După aceea a zis Domnul către Moise: "Încă o plagă voi mai aduce asupra lui Faraon și asupra Egiptului și după aceea vă vor da drumul de aici. Dar când vă vor da drumul, cu grăbire vă vor alunga de aici.
2 Spune dar poporului în taină, ca fiecare bărbat de la vecinul său și fiecare femeie de la vecina ei să ceară împrumut vase de argint și vase de aur și haine".
3 Și a dat Domnul poporului Său trecere înaintea Egiptenilor și aceștia le-au împrumutat cele cerute. Dar și Moise ajunsese mare foarte în pământul Egiptului, înaintea lui Faraon și a slujitorilor lui Faraon și a tot poporul.
4 Și a zis Moise: "Așa grăiește Domnul: La miezul nopții voi trece prin Egipt
5 Și va muri tot întâiul născut în pământul Egiptului, de la întâiul născut al lui Faraon, care urmează să șadă pe tronul său, până la întâiul născut al roabei de la râșniță și până la întâiul născut al dobitoacelor.
6 Și va fi plângere mare în tot pământul Egiptului, cum n-a mai fost și cum nu va mai fi.
7 Iar la toți fiii lui Israel nici câine nu va lătra, nici la om, nici la dobitoc, ca să cunoașteți ce deosebire face Domnul între Egipteni și Israeliți.
8 Și se vor pogorî toți acești slujitori ai tăi la mine și, închinându-se mie, vor zice: Ieși împreună cu tot poporul tău, pe care-l povățuiești tu. Și după aceea voi și ieși". Și a ieșit Moise de la Faraon înfierbântat de mânie.
9 Apoi a zis Domnul către Moise: "Nu vă va asculta nici acum Faraon, ca să se înmulțească semnele Mele și minunile Mele în pământul Egiptului!"
10 A făcut deci Moise și Aaron toate semnele și minunile acestea înaintea lui Faraon. Dar Domnul a învârtoșat inima lui Faraon și el n-a ascultat să lase pe Israel să iasă din pământul său.