1 Fost-a cuvântul Domnului către mine:
2 "Tu, fiul omului, voiești oare să judeci, să judeci cetatea sângelui? Spune-i toate urâciunile ei,
3 Și-i spune: Așa zice Domnul Dumnezeu: O, cetate, care verși sânge în mijlocul tău, ca să-ți vină vremea, și care-ți faci idoli, ca să te întinezi!
4 Cu sângele, pe care l-ai vărsat, te-ai făcut vinovată și cu idolii, pe care i-ai făcut, te-ai spurcat și ți-ai apropiat zilele tale și ai ajuns la sfârșitul anilor tăi. De aceea te voi da popoarelor spre batjocură și tuturor țărilor spre bătaie de joc.
5 Cei de aproape și cei de departe ai tăi își vor bate joc de tine, care ți-ai întinat numele și ești plină de neorânduială.
6 Iată cei ce povățuiesc în Israel, fiecare după măsura puterilor sale, au fost întru tine ca să verse sânge.
7 La tine, tatăl și mama sunt disprețuiți, la tine străinul este chinuit, la tine orfanul și văduva sunt asupriți.
8 Cele sfinte ale tale, tu nu le cinstești și zilele Mele de odihnă le calci.
9 Clevetitori sunt destui în tine, ca să verse sânge; în munții tăi se mănâncă jertfe idolești și în mijlocul tău se fac urâciuni.
10 La tine se descoperă goliciunea tatălui, la tine se siluiește femeia în vremea perioadei ei de necurăție.
11 Unul face ticăloșie cu femeia vecinului său, altul se spurcă cu nora sa; unul siluiește pe sora sa, fiica tatălui său.
12 În tine se ia mită, ca să se verse sânge; tu iei dobândă și camătă și cu silnicie apuci câștig de la fratele tău, iar pe Mine M-ai uitat, zice Domnul Dumnezeu.
13 Și iată, Eu Mi-am lovit palmele Mele una de alta, văzând lăcomia ta, care se vede la tine, și vărsarea de sânge, care se săvârșește în mijlocul tău.
14 Va suferi oare inima ta și vor fi oare tari mâinile tale în acele zile, când voi lucra împotriva ta? Eu, Domnul, am zis și voi face.
15 Te voi împrăștia printre popoare și te voi vântura prin țări, voi pune capăt urâciunilor tale cele din tine.
16 Singură te vei face disprețuită înaintea ochilor popoarelor și vei cunoaște că Eu sunt Domnul".
17 Și a fost cuvântul Domnului către mine:
18 "Fiul omului, casa lui Israel Mi s-a făcut zgură; toți sunt plumb și fier și cositor în cuptor, au ajuns ca niște zgură de argint.
19 De aceea, așa zice Domnul Dumnezeu: De vreme ce toți v-ați făcut zgură, de aceea iată Eu vă voi aduna în Ierusalim.
20 După cum se pune în cuptor la un loc argint și aramă și fier și cositor și plumb, ca să aprindă asupra lor foc și să le topească,
21 Vă voi aduna și voi aprinde asupra voastră focul mâniei Mele și vă voi topi în mijlocul cetății.
22 Cum se topește argintul în cuptor, așa vă veți topi și voi în mijlocul cetății, și veți ști că Eu, Domnul, am vărsat asupra voastră urgia Mea".
23 Fost-a cuvântul Domnului către mine și mi-a zis:
24 "Fiul omului, spune Ierusalimului: Ești o țară necurățită și neudată de ploaie în ziua mâniei.
25 Mai-marii lui urzesc în el intrigi; ca niște lei ce mugesc și sfâșie prada, așa mănâncă ei sufletele; strâng avuții și lucruri prețioase și sporesc numărul văduvelor.
26 Preoții lui calcă legea Mea și pângăresc lucrurile sfinte ale Mele; nu osebesc ce este sfânt de ce nu este sfânt și nu fac deosebire între curat și necurat; de la zilele Mele de odihnă și-au întors ochii, și Eu sunt înjosit de către aceștia.
27 Căpeteniile lui în sânul lui sunt ca niște lupi care sfâșie prada; ei varsă sânge și ucid sufletele, ca să-și sature lăcomia.
28 Proorocii lui tencuiesc toate cu ipsos, cu vedenii deșarte și cu prevestiri mincinoase, zicând: "Așa grăiește Domnul Dumnezeu", când Domnul nu le grăiește nimic.
29 Iar poporul săvârșește silnicii și jaf; asuprește pe sărac și pe cel în necaz, chinuiește pe străin fără nici un drept.
30 Am căutat printre ei să găsesc un om ca să se poarte cu dreptate și să stea înaintea feței Mele, pentru țara aceasta, ca să nu o pierd, și nu am găsit.
31 Deci voi vărsa asupra lor mânia Mea; cu focul urgiei Mele îi voi pierde și purtarea lor o voi întoarce asupra capului lor", zice Domnul Dumnezeu.