1 Fost-a cuvântul Domnului către mine și mi-a zis:
2 "Fiul omului, spune celui ce domnește în Tir: Așa zice Domnul Dumnezeu: Inima ta s-a înălțat și a zis: "Sunt un dumnezeu și stau pe scaunul lui Dumnezeu în inima mărilor, dar tu, deși nu ești Dumnezeu, ci om, îți închipui în inima ta că ești la fel cu Dumnezeu;
3 Iată, tu îți închipui că ești mai înțelept decât Daniel și nu sunt taine ascunse pentru tine;
4 Prin înțelepciunea ta și cu mintea ta ți-ai agonisit bogăție și ai adunat în vistieriile tale argint și aur;
5 Prin înțelepciunea ta cea mare, prin ajutorul negoțului tău, ți-ai sporit bogăția și mintea ta s-a îngâmfat cu bogăția ta;
6 De aceea, așa zice Domnul Dumnezeu: Pentru că tu te-ai asemănat cu Dumnezeu,
7 Iată, Eu voi aduce împotriva ta pe străinii cei mai răi din toate popoarele, și aceia își vor scoate sabia împotriva frumoasei tale înțelepciuni și vor întina strălucirea ta;
8 În mormânt te voi coborî și vei muri în inima mărilor de moartea celor uciși.
9 Spune-vei oare înaintea ucigașului tău: "Eu sunt un dumnezeu", când tu ești un om în mâna celui care te ucide, iar nu Dumnezeu?
10 Vei muri de mâna străinilor, de moartea celor netăiați împrejur, căci Eu am spus aceasta", zice Domnul Dumnezeu.
11 Și a fost cuvântul Domnului către mine și mi-a zis:
12 "Fiul omului, plânge pe regele Tirului și-i spune: Așa zice Domnul Dumnezeu: Tu erai pecetea desăvârșiri, deplinătatea înțelepciunii și cununa frumuseții.
13 Tu te aflai în Eden, în grădina lui Dumnezeu; hainele tale erau împodobite cu tot felul de pietre scumpe: cu rubine, topaze și diamante, cu crisolit, onix și iaspis, cu safir, smarald, carbuncul și aur; toate erau pregătite și așezate cu iscusință în cuibulețe și puse pe tine în ziua în care ai fost făcut. [1]
14 Tu erai heruvimul pus ca să ocrotești; te așezasem pe muntele cel sfânt al lui Dumnezeu, și umblai prin mijlocul pietrelor celor de foc. [2]
15 Fost-ai fără prihană în căile tale din ziua facerii tale și până s-a încuibat în tine nelegiuirea. [3]
16 Din pricina întinderii negoțului tău, lăuntrul tău s-a umplut de nedreptate și ai păcătuit, și Eu te-am izgonit pe tine, heruvim ocrotitor, din pietrele cele scânteietoare și te-am aruncat din muntele lui Dumnezeu, ca pe un necurat. [4]
17 Din pricina frumuseții tale s-a îngâmfat inima ta, și pentru trufia ta ți-ai pierdut înțelepciunea. De aceea te-am aruncat la pământ și te voi da înaintea regilor spre batjocură. [5]
18 Prin mulțimea nelegiuirilor tale, săvârșite în negoțul tău nedrept, ți-ai pângărit altarele tale; și Eu voi scoate din mijlocul tău foc, care te va și mistui; și te voi preface în cenușă pe pământ înaintea ochilor tuturor celor ce te văd.
19 Toți cei ce te cunosc între popoare se vor mira de tine, vei ajunge o groază și în veci nu vei mai fi". [6]
20 Fost-a către mine cuvântul Domnului și mi-a zis:
21 "Fiul omului, întoarce-ți fața spre Sidon, proorocește împotriva lui și spune:
22 Așa grăiește Domnul Dumnezeu: Iată Eu sunt împotriva ta, Sidoane; Mă voi preaslăvi în mijlocul tău și se va ști că Eu sunt Domnul, când te voi judeca și-Mi voi arăta sfințenia Mea în mijlocul tău.
23 Voi trimite împotriva ta ciumă și vărsare de sânge pe ulițele tale și vor cădea uciși în mijlocul tău de sabia care te va lovi din toate părțile, și vor ști toți că Eu sunt Domnul.
24 Și nu vei mai fi pentru casa lui Israel spin care rănește și ciulin care sfâșie printre cei ce o înconjoară și o urăsc, și vor ști toți că Eu sunt Domnul Dumnezeu".
25 Așa zice Domnul Dumnezeu: "Când voi aduna casa lui Israel din mijlocul popoarelor unde este împrăștiată și voi arăta prin aceasta sfințenia Mea în ochii neamurilor și când va locui ea în pământul său, pe care l-am dat robului Meu Iacov,
26 Ei vor locui acolo în siguranță, își vor face case, vor sădi vii. Când voi face judecăți asupra tuturor celor dimprejur care îi disprețuiesc, vor ști că Eu sunt Domnul Dumnezeul lor".