1 (Întru sfârșit, fiilor lui Core, spre înțelegere.) Dumnezeule, cu urechile noastre am auzit, părinții noștri ne-au spus nouă lucrul pe care l-ai făcut în zilele lor, în zilele cele de demult.
2 Mâna Ta popoare a nimicit, iar pe părinți i-ai sădit; bătut-ai popoare, iar pe ei i-ai înmulțit.
3 Că nu cu sabia lor au moștenit pământul și brațul lor nu i-a izbăvit pe ei, ci dreapta Ta și brațul Tău și luminarea feței Tale, că bine ai voit întru ei.
4 Tu ești Însuți Împăratul meu și Dumnezeul meu, Cel ce poruncești mântuirea lui Iacob;
5 Cu Tine pe vrăjmașii noștri îi vom lovi și cu numele Tău vom nimici pe cei ce se scoală asupra noastră.
6 Pentru că nu în arcul meu voi nădăjdui și sabia mea nu mă va mântui.
7 Că ne-ai izbăvit pe noi de cei ce ne necăjesc pe noi și pe cei ce ne urăsc pe noi i-ai rușinat.
8 Cu Dumnezeu ne vom lăuda toată ziua și numele Tău îl vom lăuda în veac.
9 Iar acum ne-ai lepădat și ne-ai rușinat pe noi și nu vei ieși cu oștirile noastre;
10 Întorsu-ne-ai pe noi înapoi de la dușmanii noștri și cei ce ne urăsc pe noi ne-au jefuit.
11 Datu-ne-ai pe noi ca oi de mâncare și întru neamuri ne-ai risipit;
12 Vândut-ai pe poporul Tău fără de preț și nu l-ai prețuit când l-ai vândut.
13 Pusu-ne-ai pe noi ocară vecinilor noștri, batjocură și râs celor dimprejurul nostru;
14 Pusu-ne-ai pe noi pildă către neamuri, clătinare de cap între popoare.
15 Toată ziua înfruntarea mea înaintea mea este și rușinea obrazului meu m-a acoperit,
16 De către glasul celui ce ocărăște și clevetește, de către fața vrăjmașului și prigonitorului.
17 Acestea toate au venit peste noi și nu Te-am uitat și n-am călcat legământul Tău
18 Și nu s-a dat înapoi inima noastră; iar pașii noștri nu s-au abătut de la calea Ta,
19 Că ne-ai smerit pe noi în loc de durere și ne-a acoperit pe noi umbra morții.
20 De am fi uitat numele Dumnezeului nostru și am fi întins mâinile noastre spre dumnezeu străin,
21 Oare, Dumnezeu n-ar fi cercetat acestea? Că El știe ascunzișurile inimii.
22 Că pentru Tine suntem uciși toată ziua, socotiți am fost ca niște oi de junghiere.
23 Deșteaptă-Te, pentru ce dormi, Doamne? Scoală-Te și nu ne lepăda până în sfârșit.
24 Pentru ce întorci fața Ta? Uiți de sărăcia noastră și de necazul nostru?
25 Că s-a plecat în țărână sufletul nostru, lipitu-s-a de pământ pântecele nostru.
26 Scoală-Te, Doamne, ajută-ne nouă și ne izbăvește pe noi, pentru numele Tău.