1 (Un psalm al lui Asaf. Al priceperii.) Pentru ce m-ai lepădat, Dumnezeule, până în sfârșit? Aprinsu-s-a inima Ta peste oile pășunii Tale.
2 Adu-ți aminte de poporul Tău, pe care l-ai câștigat de la început. Izbăvit-ai toiagul moștenirii Tale, muntele Sionului, acesta în care ai locuit. [1]
3 Ridică mâinile Tale împotriva mândriilor lor, până la sfârșit, că rău a făcut vrăjmașul în locul cel sfânt al Tău.
4 Și s-au fălit cei ce Te urăsc pe Tine în mijlocul locului de prăznuire al Tău, pus-au semnele lor drept semne;
5 Sfărâmat-au intrarea cea de deasupra.
6 Ca în codru cu topoarele au tăiat ușile locașului Tău, cu topoare și ciocane l-au sfărâmat.
7 Ars-au cu foc locașul cel sfânt al Tău, până la pământ; spurcat-au locul numelui Tău.
8 Zis-au în inima lor împreună cu neamul lor: "Veniți să ardem toate locurile de prăznuire ale lui Dumnezeu de pe pământ".
9 Semnele noastre nu le-am văzut; nu mai este profet și pe noi nu ne va mai cunoaște.
10 Până când, Dumnezeule, Te va ocărî vrăjmașul, până când va huli potrivnicul numele Tău, până în sfârșit?
11 Pentru ce întorci mâna Ta și dreapta Ta din sânul Tău, până în sfârșit?
12 Dar Dumnezeu, Împăratul nostru înainte de veac, a făcut mântuire în mijlocul pământului.
13 Tu ai despărțit, cu puterea Ta, marea; Tu ai zdrobit capetele balaurilor din apă;
14 Tu ai sfărâmat capul balaurului; datu-l-ai pe el mâncare popoarelor pustiului.
15 Tu ai deschis izvoare și pâraie; Tu ai secat râurile Itanului.
16 A Ta este ziua și a Ta este noaptea. Tu ai întocmit lumina și soarele.
17 Tu ai făcut toate marginile pământului; vara și primăvara Tu le-ai zidit.
18 Adu-Ți aminte de aceasta: Vrăjmașul a ocărât pe Domnul și poporul cel fără de minte a hulit numele Tău.
19 Să nu dai fiarelor sufletul ce Te laudă pe Tine; sufletele săracilor Tăi să nu le uiți până în sfârșit.
20 Caută spre legământul Tău, că s-au umplut ascunzișurile pământului de locuințele fărădelegilor.
21 Să nu se întoarcă rușinat cel umilit; săracul și sărmanul șă laude numele Tău.
22 Scoală-Te, Dumnezeule, apără pricina Ta; adu-Ți aminte de ocara de fiecare zi, cu care Te necinstește cel fără de minte.
23 Nu uita strigătul vrăjmașilor Tăi! Răzvrătirea celor ce Te urăsc pe Tine se urcă pururea spre Tine.