1 Și a ținut multă vreme dușmănia între casa lui Saul și casa lui David. David însă se întărea mereu, iar casa lui Saul slăbea din ce în ce mai mult.
2 Lui David i s-au născut șase fii în Hebron. Întâiul său născut a fost Amnon din Ahinoam, izreeliteanca.
3 Al doilea fiu al lui a fost Chileab din Abigail carmeliteanca, fosta femeie a lui Nabal. Al treilea a fost Abesalom, fiul Maachei, fiica lui Talmai, regele Gheșurului. [1]
4 Al patrulea a fost Adonia, fiul Haghitei. Al cincilea a fost Șefatia, fiul Abitalei.
5 Iar al șaselea a fost Itream din Egla, femeia lui David. Aceștia i s-au născut lui David în Hebron.
6 Pe când era dușmănie între casa lui Saul și casa lui David, Abner ținea cu casa lui Saul.
7 Saul avusese o concubină cu numele Rițpa, fiica lui Aia. Abner a intrat la ea, iar Ișboșet a zis către Abner: "La ce ai intrat tu la concubina tatălui meu?"
8 Abner însă, mâniindu-se strașnic de vorbele lui Ișboșet, a zis: "Au doară eu sunt cap de câine? Eu, împotriva casei lui Iuda, am arătat acum milă casei lui Saul, tatăl tău, fraților lui și prietenilor lui, și nu te-am dat în mâinile lui David; iar tu îmi găsești acum vină pentru o femeie?
9 Așa și așa să facă Dumnezeu lui Abner și încă și mar mult să-i facă! Precum s-a jurat Domnul lui David, tocmai așa voi și face în ziua aceasta:
10 Voi lua domnia de la casa lui Saul și voi pune tronul lui David peste cața lui Israel și peste Iuda, de la Dan până la Beer-Șeba".
11 Și n-a putut Ișboșet să răspundă lui Abner nimic, căci se temea de el.
12 Abner însă a trimis din partea sa vestitori la David în Hebron, unde se afla el, să-i zică: "Al cui este pământul acesta?", și să-i mai zică încă: "Încheie legământ cu mine și mâna mea va fi cu tine, ca să întoarcă la tine pe tot poporul lui Israel!"
13 Iar David a răspuns: "Bine, voi încheia legământ cu tine; dar te rog un lucru anume: nu vei vedea fața mea, dacă nu vei aduce cu tine și pe Micol, fiica lui Saul, când vei veni să te vezi cu mine".
14 Apoi a trimis David soli la Ișboșet, fiul lui Saul, să-i zică: "Dă-mi pe femeia mea, Micol, pe care am luat-o de femeie pentru o sută de prepuțuri filistene".
15 Și a trimis Ișboșet și a luat-o de la bărbatul ei, de la Paltiel, fiul lui Laiș;
16 Și s-a dus cu ea și bărbatul ei și a petrecut-o cu plângere până la Bahurim. Dar Abner a zis către el: "Du-te înapoi!" Și acela s-a întors.
17 Atunci s-a întors Abner către bătrânii lui Israel și a zis: "Voi și ieri și alaltăieri ați dorit ca David să fie rege peste voi;
18 Acum faceți aceasta, căci Domnul a zis către David: Prin mâna robului Meu David voi izbăvi poporul Meu Israel din mâna Filistenilor și din mâna tuturor vrăjmașilor lui".
19 La fel a grăit Abner și Veniaminenilor. S-a dus apoi Abner la Hebron, ca să spună lui David tot ce dorea Israel și toată casa lui Veniamin.
20 Și a venit Abner la David în Hebron, și cu el au venit și douăzeci de oameni, și a făcut David ospăț pentru Abner și pentru însoțitorii lui.
21 Abner a zis lui David: "Eu mă voi scula și mă voi duce și voi aduna la regele, stăpânul meu, tot poporul lui Israel ca să facă legământ cu tine și vei fi rege peste toți, după cum dorește sufletul tău". Iar David a dat drumul lui Abner și s-a dus cu pace.
22 Și iată slugile lui David cu Ioab au venit de la bătălie și au adus cu ei pradă multă. Dar Abner nu mai era cu David în Hebron, căci David îi dăduse drumul și se dusese cu pace.
23 Și când Ioab și toată oștirea lui au venit, i s-a spus lui Ioab: "Abner, fiul lui Ner, a venit la rege și acesta i-a dat drumul de s-a dus cu pace".
24 Atunci a venit Ioab la rege și a zis: "Ce ai făcut? Iată a venit la tine Abner; de ce n-ai dat drumul să plece?
25 Tu știi pe Abner, fiul lui Ner; el a venit să te înșele și să afle pe unde intri și pe unde ieși și să cunoască tot ceea ce faci tu".
26 Ieșind apoi Ioab de la David, a trimis oameni după Abner și l-au întors aceștia de la fântâna Sira, fără știrea lui David.
27 Și când Abner s-a întors la Hebron, Ioab l-a băgat pe poartă înăuntru, ca și cum ar fi vrut să vorbească cu el în taină, și acolo l-a lovit în pântece. Și a murit Abner pentru sângele lui Asael, fratele lui Ioab.
28 Auzind în urmă David de aceasta, a zis: "Nevinovat sunt eu și regatul meu în veac înaintea Domnului de sângele lui Abner, fiul lui Ner; cadă el pe capul lui Ioab și peste toată casa tatălui său;
29 Niciodată să nu lipsească din casa lui Ioab cei ce pătimesc de scurgere, cei leproși, cei ce merg în cârji, cei omorâți de sabie și cei lipsiți de pâine".
30 Ioab însă și fratele său Abișai uciseseră pe Abner, pentru că acesta omorâse pe fratele lor Asael în lupta de la Ghibeon.
31 David însă a zis către Ioab și către toți oamenii care erau cu el: "Rupeți-vă hainele și vă încingeți cu sac și jeliți pe Abner!"
32 Apoi regele David a mers după sicriul lui și, când a fost îngropat Abner în Hebron, regele a plâns tare la mormântul lui Abner și a plâns și tot poporul.
33 Și a zis regele, când plângea pe Abner:
34 "Cum să moară Abner ca un rău? Mâinile nu ți-au fost legate, nici picioarele nu-ți erau încătușate, ci ai căzut ca cei doborâți de tâlhari!"
35 Atunci tot poporul a început să plângă încă și mai tare după el. Și a venit tot poporul să aducă lui David pâine, când încă era ziuă; însă David s-a jurat, zicând: "Așa și așa să facă Dumnezeu cu mine și încă și mai mult să facă, de voi gusta pâine sau altceva înainte de asfințitul soarelui".
36 Și a aflat de aceasta tot poporul și i-a plăcut aceasta, cum plăcea întregului popor tot ceea ce făcea regele.
37 Și a aflat în ziua aceea tot poporul și tot Israelul că nu din pricina regelui s-a săvârșit uciderea lui Abner, fiul lui Ner.
38 Și a zis regele către slugile sale: "Știți voi oare că astăzi a căzut în Israel un bărbat și o căpetenie mare?
39 Eu astăzi sunt încă slab, deși sunt uns rege; iar oamenii aceștia, fiii Țeruiei, sunt mai tari decât mine. Să răsplătească deci Domnul celui ce face rău după răutatea lui!"