1 Așa zice Domnul Dumnezeu: "Poarta curții celei dinăuntru, care dă spre răsărit, trebuie să fie încuiată în timpul celor șapte zile de lucru, iar în ziua odihnei ea trebuie să fie deschisă, și în ziua de lună nouă trebuie să fie deschisă.
2 Regele va trece prin pridvorul din afară al porții acesteia și va sta la ușorul acestei porți; iar preoții vor săvârși arderea de tot a lui, și jertfa lui cea de împăcare; și el din pragul porții se va închina Domnului și va ieși, iar poarta va rămâne neîncuiată până seara.
3 Poporul țării se va închina înaintea Domnului, dinaintea porții, în ziua odihnei și la lună nouă.
4 Arderea de tot pe care regele trebuie să o aducă Domnului în ziua odihnei, trebuie să fie de șase miei fără meteahnă și un berbec fără meteahnă,
5 Prinosul de pâine de o efă de făină, cu berbecul și cu mieii, cât îi va da mâna, iar untdelemnul, un hin la efă.
6 În ziua de lună nouă se va aduce de el un junc fără meteahnă din cireada de boi și de asemenea șase miei și un berbec fără meteahnă.
7 Prinos de pâine va aduce o efă cu vițelul și o efă cu berbecul, iar cu mieii, cât îi va da mâna, untdelemn, câte un hin la efă.
8 Când vine regele, trebuie să intre prin pridvorul porții celei dinăuntru și tot pe acolo să iasă.
9 Iar când va veni poporul țării înaintea feței Domnului, la sărbători, atunci, intrând pe poarta de miazănoapte pentru închinare, trebuie să iasă pe poarta de miazăzi, iar când intră pe poarta de miazăzi, trebuie să iasă pe poarta de miazănoapte; el nu trebuie să iasă tot pe acea poartă pe care a intrat, ci trebuie să iasă pe cea din fața aceleia.
10 Regele trebuie să fie în mijlocul lor; când intră ei, intră și el, și când ies ei, iese și el.
11 În zilele de sărbătoare și în zilele de bucurie, prinosul de pâine din partea lui trebuie să fie de câte o efă, cu vițelul și berbecul, iar cu mieii, cât îi va da mina, iar untdelemn, câte un hin la efă.
12 Iar dacă regele, din evlavie, vrea să aducă ardere de tot Domnului, trebuie să i se deschidă porțile cete de la răsărit și el va săvârși arderea sa de tot și jertfa sa de mulțumire tot așa cum a săvârșit-o în ziua odihnei, și după aceea va ieși, iar după ieșirea lui poarta se va închide.
13 În fiecare zi să aduci Domnului ardere de tot un miel de un an, fără meteahnă; în fiecare dimineață să-l aduci.
14 Iar ca prinos de pâine să adaugi la el în fiecare dimineață a șasea parte de efă și untdelemn a treia parte din hin, ca să amesteci făina. Aceasta este o lege veșnică despre prinosul de pâine ce trebuie să se aducă Domnului totdeauna.
15 Să se aducă ardere de tot un miel și prinos de pâine și untdelemn necontenit în fiecare dimineață.
16 Așa zice Domnul Dumnezeu: "Dacă regele va da vreunuia din fiii săi dar, acest dar trebuie să treacă moștenire și la fiii aceluia. Ei îl vor stăpâni ca pe o moștenire.
17 Iar dacă el dă din moștenirea sa cuiva din robii săi dar, acesta va fi al aceluia numai până la anul jubileu și atunci se va întoarce la rege. Moștenirea lui poate trece numai la fiii lui.
18 Dar regele nu poate lua din partea de moștenire a poporului, strâmtorându-l în moștenirea lui. El numai din moștenirea sa poate împărți copiilor săi, ca nimeni din poporul Meu să nu fie izgonit din moștenirea iuim.
19 Apoi m-a dus bărbatul acela pe calea porții celei de miazăzi la camerele sfințite ale preoților, dinspre miazănoapte, și iată era un loc în fund, spre apus.
20 Și mi-a zis: "Acesta este locul unde preoții trebuie să fiarbă jertfa cea pentru vină și jertfa cea pentru păcat; unde trebuie să coacă pâinile din prinoase, fără să le scoată în curtea cea din afară, pentru sfințirea poporului".
21 După aceea m-a scos în curtea cea din afară și m-a dus în cele patru colțuri ale curții și iată în fiecare colț al curții era încă o curte.
22 În toate patru colțurile curții erau curți acoperite, de patruzeci de coți în lungime și de treizeci în lățime; curțile din toate patru colțurile aveau o singură măsură.
23 Și împrejurul celor patru curți erau ziduri, iar pe lângă pereți de jur împrejur erau vetre pentru gătit mâncare.
24 Și mi-a zis bărbatul acela: "Iată bucătăriile în care slujitorii templului fierb jertfele poporului".