1 În anul al șaselea de la robirea regelui Ioiachim, în cinci ale lunii a șasea, pe când ședeam eu în casa mea și bătrânii lui Iuda ședeau înaintea mea, s-a lăsat peste mine mâna Domnului Dumnezeu.
2 Și privind eu, am văzut un chip ca de om, de foc parcă; și parcă de la brâul lui în jos era foc, iar de la brâul lui în sus era o strălucire, ca de metal în văpaie.
3 Și a întins, parcă, acela un fel de mână, și m-a apucat de părul capului meu și m-a ridicat Duhul între pământ și cer, și m-a dus, în vedenii dumnezeiești, la Ierusalim, la intrarea porții dinăuntru, îndreptată spre miazănoapte, unde era așezat idolul geloziei care stârnește gelozia.
4 Și iată acolo era slava Dumnezeului lui Israel asemenea aceleia pe care o văzusem eu în câmp.
5 Atunci mi-a zis Domnul: "Fiul omului, ridică-ți ochii spre miazănoapte!" Și mi-am ridicat ochii spre miazănoapte și iată acel idol al geloziei era la ușa dinspre miazănoapte a altarului, la intrare.
6 Și mi-a zis Domnul: "Fiul omului, vezi ce fac ei? Vezi tu ce urâciuni mari face casa lui Israel aici, ca să Mă îndepărtez de locașul Meu cel sfânt? Dar întoarce-te și urâciuni și mai mari vei vedea!"
7 Apoi m-a dus pe poartă în curte și privind, am văzut o spărtură în perete.
8 Și mi-a zis Domnul: "Fiul omului, sapă în perete!" Și am săpat în perete și iată am dat de un fel de ușă.
9 Și mi-a zis Domnul: "Intră și vezi urâciunile cele dezgustătoare pe care le fac aceștia aici".
10 Și am intrat și am privit și iată erau acolo tot felul de chipuri de târâtoare, de animale necurate și de tot felul de idoli de ai casei lui Israel, zugrăviți pe pereți de jur împrejur.
11 Înaintea lor stăteau șaptezeci de bărbați din bătrânii casei lui Israel, având în mijloc pe Iaazania, fiul lui Șafan; fiecare din ei avea în mâini câte o cădelniță și un nor gros de fum de tămâie se ridica în sus.
12 Și mi-a zis Domnul: "Fiul omului, vezi ce fac bătrânii casei lui Israel la întuneric, stând fiecare în cămara sa plină de chipuri? Că își zic: Domnul nu ne vede! A părăsit țara Sa".
13 Apoi mi-a zis Domnul: "Întoarce-te și vei vedea urâciuni încă și mai mari, pe care le fac ei".
14 Și m-a dus la ușa cea dinspre miazănoapte a templului Domnului, și iată acolo ședeau niște femei, care plângeau pe Tamuz.
15 Și mi-a zis Domnul: "Vezi, fiul omului? Întoarce-te și vei vedea încă și mai mari urâciuni!"
16 Apoi m-a dus în curtea cea dinăuntru a templului Domnului și iată la ușa templului Domnului, între pridvor și jertfelnic, stăteau vreo douăzeci și cinci de oameni cu spatele spre templul Domnului, iar cu fețele spre răsărit și se închinau spre răsărit la soare.
17 Și mi-a zis Domnul: "Vezi, fiul omului? Nu i-a ajuns casei lui Iuda să-și facă astfel de urâciuni, ca acele pe care le fac aceștia aici, ci au umplut și țara de necredință, îndoit mâniindu-Mă. Iată ei apropie ramuri de nările lor.
18 De aceea și Eu voi lucra cu urgie; ochiul Meu nu-i va cruța, și Eu nu Mă voi îndura. Chiar de ar striga ei cu glas mare la urechile Mele, nu-i voi auzi".