1 Apoi a răsunat la urechile mele un glas mare și a zis: "Apropiați-vă pedepsitorii cetății, având fiecare în mână unealta de nimicire!"
2 Și iată dinspre poarta de sus, care dă spre miazănoapte, veneau șase bărbați, având fiecare în mână unealta sa ucigătoare; și între ei se afla unul, îmbrăcat cu haină de in, care avea la brâu unelte de scris. Aceștia, venind, s-au oprit lângă jertfelnicul cel de aramă.
3 Atunci slava Dumnezeului lui Israel s-a pogorât de pe heruvimul pe care se afla la pragul casei. Și a chemat Domnul pe omul cel îmbrăcat în haină de in, care avea la brâu unelte de scris,
4 Și i-a zis Domnul: Treci prin mijlocul cetății, prin Ierusalim, și însemnează cu semnul crucii (litera "tau" care în alfabetul vechi grec avea forma unei cruci) pe frunte, pe oamenii care gem și care plâng din cauza multor ticăloșii care se săvârșesc în mijlocul lui".
5 Iar celorlalți le-a zis în auzul meu: "Mergeți după el prin cetate și loviți! Să nu aveți nici o milă și ochiul vostru să fie necruțător!
6 Ucideți și nimiciți pe bătrâni, tineri, fecioare, copii, femei, dar să nu vă atingeți de nici un om, care are pe frunte semnul "+"! Și să începeți cu locul Meu cel sfânt!" Și au început ei cu bătrânii, care erau înaintea templului.
7 Apoi le-a zis: "Întinați templul, umpleți curțile cu uciși și ieșiți!" Și au ieșit și au început să ucidă prin cetate.
8 Și după ce i-au ucis, iar eu am rămas, am căzut cu fața la pământ și, strigând, am zis: "O, Doamne, Dumnezeule, vei pierde oare tot ce a mai rămas din Israel, vărsându-Ți mânia asupra Ierusalimului?"
9 Iar El mi-a răspuns: "Nelegiuirea casei lui Israel și a lui Iuda este mare, foarte mare și țara aceasta e mânjită cu sânge, iar cetatea e plină de nedreptate, că ei zic: "A părăsit Domnul țara aceasta, Domnul nu mai vede!
10 De aceea ochiul Meu nu-i va cruța și Eu nu Mă voi îndura și voi întoarce purtarea lor asupra capului lor".
11 Și iată omul cel îmbrăcat cu haină de in, care avea la brâu uneltele de scris, a dat răspuns și a zis: "Am făcut cum mi-ai poruncit".