1 Și Țofar din Naamah a început să vorbească și a zis: [1]
2 "Cugetul meu mă împinge să vorbesc, din pricina frământării pe care o simt în mine.
3 Am auzit o învățătură care mă scoate din sărite și atunci o pornire vijelioasă, din duhul meu, mă face să răspund.
4 Nu știi tu oare că de mult de tot, din zilele când omul a fost așezat pe pământ,
5 Desfătarea celor fără de lege ține foarte puțin și bucuria fățarnicului nu stă decât o clipă?
6 Chiar dacă statura lui s-ar înălța până la ceruri și cu capul s-ar atinge de nori,
7 El totuși va pieri ca o nălucă, pe vecie, și cei ce îl vedeau vor întreba: Ce s-a făcut?
8 Zboară ca un vis și nu mai dai de el, e măturat ca o vedenie de noapte.
9 Ochiul, care îl privea, nu-l mai vede și locul unde se găsea, nu-l mai zărește.
10 Feciorii lui vor trebui să cerșească mila celor săraci și mâinile lui vor da înapoi ce a luat cu forța.
11 Oasele lui sunt încă pline de vlaga tinereții, dar ea se va culca cu el în pulbere;
12 Dacă răutatea este dulce în gura lui, el o ascunde sub limba lui.
13 Dacă o tine în gură și nu o scuipă, dacă o mestecă în cerul gurii,
14 Totuși hrana lui în măruntaiele lui se strică și se face în intestinele lui venin de năpârcă.
15 Averea, pe care a înghițit-o, acum o varsă; Dumnezeu i-o dă afară din pântece.
16 Venin de șarpe otrăvitor sugea. Limba de năpârcă îl omoară!
17 El nu va mai vedea pâraiele de proaspăt untdelemn, valurile de miere și de smântână.
18 Dă îndărăt ce-a câștigat și nu se mai folosește de câștig și de roadele negustoriei sale nu se mai bucură.
19 Pentru că a asuprit fără milă pe săraci și a furat o casă, în loc să o zidească.
20 El nu va cunoaște pacea lăuntrică și el nu va scăpa nimic din toate câte prețuiește.
21 Nimic nu scapă de lăcomia lui, de aceea înflorirea lui nu va ține deloc.
22 Când bogăția lui va fi la culme, tulburarea îl va apuca deodată și toate loviturile nenorocirii vor cădea în capul lui.
23 Când va fi gata să-și sature pântecele, Dumnezeu va dezlănțui asupră-i urgia mâniei Sale și va ploua cu săgeți peste el.
24 Dacă va scăpa de platoșa de fier, îl va străpunge arcul de aramă.
25 O săgeată îi iese din spate, o alta i s-a înfipt în ficați și spaimele morții îl sfârșesc.
26 Toată neagra pieire amenință comorile pe care le-a adunat; un foc care arde neaprins îl mistuie pe oricine va mai rămâne din cortul lui.
27 Cerurile vor dezveli fărădelegea lui și pământul i se va ridica împotrivă.
28 Năpraznică revărsare de ape va mătura casa lui și apele vor curge în ziua dumnezeieștii mânii.
29 Aceasta este partea hărăzită de Dumnezeu omului nelegiuit, aceasta este moștenirea pe care el o primește de la Domnul".