1 Un vrăjmaș distrugător a pornit împotriva ta, Ninive; păzește întăriturile, străjuiește calea, încinge-ți coapsele, adună-ți toate puterile!
2 Căci Domnul a sădit din nou via lui Iacov - slava lui Israel - pe care furii au prădat-o și i-au stricat vițele.
3 Scuturile războinicilor săi sunt roșii; îmbrăcați în roșu aprins sunt oștenii; în focul armelor de oțel carele se ivesc. În ziua de năvală, călăreții peste câmpii se avântă.
4 Carele de luptă huruie pe ulițe, în piețe dau unul peste altul. Înfățișarea lor e ca a flăcărilor de foc, care scapără fulgere.
5 Căpeteniile ei îi aduc aminte... și se poticnesc în mersul lor... Dau zor spre ziduri și pregătesc apărători.
6 Porțile fluviilor se deschid și palatul de spaimă este cuprins...
7 S-a sfârșit! Ea este prinsă și dusă în robie. Slujnicele ei scot suspine ca porumbeii și se bat în piept.
8 Ninive este ca un iaz de apă pe vremuri! Locuitorii ei fug. "Stați, opriți-vă!" Nici unul nu se întoarce.
9 "Prădați aurul! Jefuiți argintul", căci fără sfârșit sunt comorile ei: tot felul de bogății de lucruri scumpe.
10 Ea este pustiită, jefuită și prădată!... Inimi frânte, genunchi care se încovoaie, coapse care tremură de groază, și fețele tuturor sunt îngălbenite de spaimă.
11 Unde este culcușul leilor, peștera puilor de leu în care leul, leoaica și puiul de leu se învârteau și nimeni nu îndrăznea să-i tulbure?
12 Leul, care sfâșia și sugruma prada pentru pui și leoaice, își umplea de pradă peștera și culcușurile lui de vânat?
13 "Iată, sunt împotriva ta!", zice Domnul Savaot. Voi arde cu foc carele tale; pe puii tăi de leu sabia îi va străpunge; voi stârpi din țară prada ta și nu se va mai auzi glasul solilor tăi!" [1]