1 Vai de cetatea cea vărsătoare de sânge, plină de minciună și de silnicie, din care nu se mai curmă jaful!
2 Pocnet de bici, duruit cutremurător de roți, cai în galop, care de război care zdruncină pământul;
3 Călăreți care se avântă, sclipiri de sabie, scăpărări de lance, mulțime de răniți, grămezi de cadavre, leșuri fără de sfârșit, hoituri, care stau în cale!
4 Numai din pricina multelor desfrânări ale celei desfrânate, frumoasă la chip și meșteră în farmece, care duce în robie neamurile prin desfrânările ei și popoarele prin fermecătoriile ei!
5 "Sunt împotriva ta!", zice Domnul. "Voi smulge veșmântul tău, să arăt neamurilor goliciunea și regatelor ocara ta;
6 Voi arunca asupra ta cu spurcăciuni, te voi batjocori, priveliște te voi face
7 Și oricine te va vedea va întoarce capul de la tine, zicând: "Pierit-a Ninive! Cine o va jeli și de unde îi voi căuta mângâietori?"
8 Oare tu ești mai bine întărită decât No-Amon, cea așezată pe malurile Nilului, înconjurată de apă, a cărei întăritură era marea și ziduri erau apele?
9 Etiopia împreună cu Egiptul erau nesfârșita ei putere. Put și Libienii, ajutoarele ei de luptă!
10 Dar și ea a fost surghiunită și dusă în robie! Și tot așa pruncii ei au fost zdrobiți la răspântiile tuturor ulițelor; asupra celor de viță bună au aruncat sorți și toți fruntașii ei au fost ferecați în lanțuri.
11 Tu te vei îmbăta de sichera mâniei Mele și fără vlagă vei ajunge; tot așa vei cere și tu ajutor de la dușmanii tăi.
12 Toate întăriturile tale sunt smochini cu pârgă în ei; dacă le scutură cineva pârga, cade în gura celui ce vrea să o mănânce.
13 Iată poporul tău este ca femeile înăuntrul tău! Porțile țării tale se vor deschide în fața vrăjmașilor tăi și focul va mistui zăvoarele tale!
14 Adu-ți apă pentru vremuri de împresurare, repară-ți întăriturile, frământă lutul, calcă pământul cel clisos și fă cărămidă tare!
15 Dar și atunci te va mistui focul și sabia te va stârpi și te va prăpădi ca lăcusta, chiar dacă ai fi fără de număr ca lăcustele și ca stolurile lor.
16 Înmulțitu-ți-ai neguțătorii tăi mai mult decât stelele de pe cer. Ei sunt ca lăcusta care întinde aripile și zboară!
17 Căpeteniile tale sunt ca lăcustele fără număr, iar dregătorii tăi, ca stolurile de lăcuste care se așază pe ziduri în vreme friguroasă și, după ce răsare soarele, zboară și nu se mai cunoaște locul unde au fost.
18 Păstorii tăi dorm, rege al Asiriei! Vitejii dormitează; poporul s-a împrăștiat în munți și nu este cine să-l adune!
19 Prăbușirea ta este fără leac, și năpraznic prăpădul tău! Toți cei care vor auzi această veste despre tine vor bate din palme, că peste cine nu s-a abătut necontenit răutatea ta?