1 (Un psalm al lui David; mai-marelui cântăreților.) Scoate-mă, Doamne, de la omul viclean și de omul nedrept mă izbăvește, [1]
2 Care gândeau nedreptate în inimă, toată ziua îmi duceau război.
3 Ascuțit-au limba lor ca a șarpelui; venin de aspidă sub buzele lor.
4 Păzește-mă, Doamne, de mâna păcătosului; scoate-mă de la oamenii nedrepți, care au gândit să împiedice pașii mei.
5 Pusu-mi-au cei mândri cursă mie și funii; curse au întins picioarelor mele; pe cărare mi-au pus pietre de poticneală.
6 Zis-am Domnului: "Dumnezeul meu ești Tu, ascultă, Doamne, glasul rugăciunii mele".
7 Doamne, Doamne, puterea mântuirii mele, umbrit-ai capul meu în zi de război.
8 Să nu mă dai pe mine, Doamne, din pricina poftei mele, pe mina păcătosului; viclenit-au împotriva mea; să nu mă părăsești, ca să nu se trufească.
9 Vârful lațului lor, osteneala buzelor lor să-i acopere pe ei!
10 Să cadă peste ei cărbuni aprinși; în foc aruncă-i pe ei, în necazuri, pe care să nu le poată răbda.
11 Bărbatul limbut nu se va îndrepta pe pământ; pe omul nedrept răutatea îl va duce la pieire.
12 Știu că Domnul va face judecată celui sărac și dreptate celor sărmani;
13 Iar drepții vor lăuda numele Tău și vor locui cei drepți în fața Ta.