1 (Un psalm al lui David; mai-marelui cântăreților.) Cerurile spun slava lui Dumnezeu și facerea mâinilor Lui o vestește tăria. [1] [2]
2 Ziua zilei spune cuvânt, și noaptea nopții vestește știință.
3 Nu sunt graiuri, nici cuvinte, ale căror glasuri să nu se audă.
4 În tot pământul a ieșit vestirea lor, și la marginile lumii cuvintele lor.
5 În soare și-a pus locașul său; și el este ca un mire ce iese din cămara sa. Bucura-se-va ca un uriaș, care aleargă drumul lui.
6 De la marginea cerului ieșirea lui, și oprirea lui până la marginea cerului; și nu este cine să se ascundă de căldura lui. [3]
7 Legea Domnului este fără prihană, întoarce sufletele; mărturia Domnului este credincioasă, înțelepțește pruncii;
8 Judecățile Domnului sunt drepte, veselesc inima; porunca Domnului este strălucitoare, luminează ochii.
9 Frica de Domnul este curată, rămâne în veacul veacului. Judecățile Domnului sunt adevărate, toate îndreptățite. [5]
10 Dorite sunt mai mult decât aurul, și decât piatra cea de mare preț; și mai dulci decât mierea și fagurele.
11 Că robul Tău le păzește pe ele, și răsplătire multă are.
12 Greșelile cine le va pricepe? De cele ascunse ale mele curățește-mă [4]
13 Și de cele străine ferește pe robul Tău; de nu mă vor stăpâni, atunci fără prihană voi fi și mă voi curăți de păcat mare.
14 Și vor bineplăcea cuvintele gurii mele și cugetul inimii mele înaintea Ta pururea; Doamne, Ajutorul meu și Izbăvitorul meu.