1 (Un psalm al lui David.) Către Tine, Doamne, am ridicat sufletul meu, Dumnezeul meu.
2 Spre Tine am nădăjduit, să nu fiu rușinat în veac, nici să râdă de mine vrăjmașii mei.
3 Pentru că toți cei ce Te așteaptă pe Tine nu se vor rușina; să se rușineze toți cei ce fac fărădelegi în deșert.
4 Căile Tale, Doamne, arată-mi, și cărările Tale mă învață.
5 Îndreptează-mă spre adevărul Tău și mă învață, că Tu ești Dumnezeu, Mântuitorul meu, și pe Tine Te-am așteptat toată ziua. [1]
6 Adu-ți aminte de îndurările și milele Tale, Doamne, că din veac sunt. [2]
7 Păcatele tinereților mele și ale neștiinței mele nu le pomeni. După mila Ta pomenește-mă Tu, pentru bunătatea Ta, Doamne.
8 Bun și drept este Domnul, pentru aceasta lege va pune celor ce greșesc în cale. [3]
9 Îndrepta-va pe cei blânzi la judecată, învăța-va pe cei blânzi căile Sale.
10 Toate căile Domnului sunt milă și adevăr pentru cei ce caută așezământul Lui și mărturiile Lui.
11 Pentru numele Tău, Doamne, curățește păcatul meu că mult este.
12 Cine este omul cel ce se teme de Domnul? Lege va pune lui în calea pe care a ales-o.
13 Sufletul lui întru bunătăți se va sălășlui și seminția lui va moșteni pământul.
14 Domnul este întărirea celor ce se tem de El, așezământul Lui îl va arăta lor.
15 Ochii mei sunt pururea spre Domnul că El va scoate din laț picioarele mele.
16 Caută spre mine și mă miluiește, că părăsit și sărac sunt eu.
17 Necazurile inimii mele s-au înmulțit; din nevoile mele scoate-mă.
18 Vezi smerenia mea și osteneala mea și-mi iartă toate păcatele mele.
19 Vezi pe vrăjmașii mei că s-au înmulțit și cu ură nedreaptă m-au urât.
20 Păzește sufletul meu și mă izbăvește, ca să nu mă rușinez că am nădăjduit în Tine.
21 Cei fără răutate și cei drepți s-au lipit de mine, că Te-am așteptat, Doamne.
22 Izbăvește, Dumnezeule, pe Israel din toate necazurile lui.