1 (Un psalm al lui David; mai-marelui cântăreților. Cântarea lui Ieremia și a lui Iezechiel din timpul șederii în pământ străin, când avea să iasă din Babilon.) Ție Ți se cuvine cântare, Dumnezeule, în Sion și Ție ți se va împlini făgăduința în Ierusalim.
2 Auzi rugăciunea mea, către Tine tot trupul va veni.
3 Cuvintele celor fără de lege ne-au biruit pe noi și nelegiuirile noastre Tu le vei curăți.
4 Fericit este cel pe care l-ai ales și l-ai primit; locui-va în curțile Tale.
5 Umplea-ne-vom de bunătățile casei Tale; sfânt este locașul Tău, minunat în dreptate. [1]
6 Auzi-ne pe noi, Dumnezeule, Mântuitorul nostru, nădejdea tuturor marginilor pământului și a celor de pe mare departe;
7 Cel ce gătești munții cu tăria Ta, încins fiind cu putere; Cel ce tulburi adâncul mării și vuietul valurilor ei.
8 Tulbura-se-vor neamurile și se vor spăimânta cei ce locuiesc marginile, de semnele Lui; ieșirile dimineții și ale serii le vei veseli.
9 Cercetat-ai pământul și l-ai adăpat pe el, bogățiile lui le-ai înmulțit; râul lui Dumnezeu s-a umplut de apă; gătit-ai hrana lor, că așa este gătirea Ta.
10 Adapă brazdele lui, înmulțește roadele lui și se vor bucura de picături de ploaie, răsărind.
11 Vei binecuvânta cununa anului bunătății Tale și câmpiile Tale se vor umple de roade grase. [2]
12 Îngrășa-se-vor pășunile pustiei și cu bucurie dealurile se vor încinge.
13 Îmbrăcatu-s-au pășunile cu oi și văile vor înmulți grâul; vor striga și vor cânta.