1 (Un psalm al lui Asaf.) Dumnezeu a stat în dumnezeiască adunare și în mijlocul dumnezeilor va judeca.
2 Până când veți judeca cu nedreptate și la fețele păcătoșilor veți căuta?
3 Judecați drept pe orfan și pe sărac și faceți dreptate celui smerit, celui sărman.
4 Mântuiți pe cel sărman și pe cel sărac; din mina păcătosului, izbăviți-i.
5 Dar ei n-au cunoscut, nici n-au priceput, ci în întuneric umblă; stricase-vor toate rânduielile pământului. [1]
6 Eu am zis: "Dumnezei sunteți și toți fii ai Celui Preaînalt". [2]
7 Dar voi ca niște oameni muriți și ca unul din căpetenii cădeți.
8 Scoală-Te, Dumnezeule, judecă pământul, că toate neamurile sunt ale Tale.