1 Sunați din trâmbiță în Sion, strigați din răsputeri în muntele cel sfânt al Meu, ca să se cutremure toți locuitorii țării! Căci vine ziua Domnului; iată ea este aproape;
2 O zi de întuneric și de beznă, zi cu nori și cu negură deasă. Precum zorile se revarsă pe deasupra munților, tot așa dă năvală un popor numeros și puternic, cum n-a mai fost niciodată și cum nu va mai fi după el până în anii vremurilor celor mai îndepărtate.
3 Înaintea lui merge mistuind focul, iar după el arde văpaia. Pământul este înaintea lui ca grădina raiului, iar după trecerea lui, pustiu înfricoșător, căci nimic nu scapă din fața lui. [1]
4 Cum sunt caii, așa le este chipul lor; și ca sprinteni călăreți, așa aleargă.
5 Se aud ca un duruit de care de război, care se avântă în goană pe creștetul munților, ca pârâitul flăcărilor care mistuie o miriște, ca o oștire puternică așezată în linie de bătaie.
6 Înaintea lui popoarele tremură de spaimă, toate fețele ard ca văpaia.
7 Aleargă ca niște viteji; ca războinicii încercați se avântă peste ziduri; om după om își urmează calea, fără ca vreunul să se rătăcească.
8 Nimeni nu se îmbrâncește cu cel de alături, fiecare își vede de drumul lui; printre săgeți își croiesc cale, fără ca nici unul să rupă rândul.
9 Dau năvală în cetate, aleargă pe deasupra zidurilor, pătrund în case și intră pe ferestre ca furii.
10 Înaintea lor tremură pământul, cerul se cutremură, soarele și luna se întunecă, iar stelele își pierd strălucirea lor.
11 Dar Domnul Își face auzit glasul în fruntea oștirilor Sale, căci întinsă foarte este tabăra Lui și puternic este cel ce împlinește poruncile Lui. Ziua Domnului este mare și înfricoșătoare foarte și cine va putea sta împotriva ei?
12 "Și acum, zice Domnul, întoarceți-vă la Mine din toată inima voastră, cu postiri, cu plâns și cu tânguire".
13 Sfâșiați inimile și nu hainele voastre, și întoarceți-vă către Domnul Dumnezeul vostru, căci El este milostiv și îndurat, încet la mânie și mult Milostiv și-I pare rău de răul pe care l-a trimis asupra voastră. [2]
14 O, de v-ați întoarce și v-ați pocăi, ar rămâne de pe urma voastră o binecuvântare, un prinos și o jertfă cu turnare pentru Domnul Dumnezeul vostru!
15 Sunați din trâmbiță în Sion, gătiți postiri sfinte, prăznuiți sărbătoarea cea pentru toți!
16 Adunați poporul, vestiți o adunare sfântă, strângeți laolaltă pe bătrâni, aduceți copiii și pruncii care sug la sân; să iasă mirele din cămara lui și mireasa din iatacul ei!
17 Între tindă și altar să plângă preoții, slujitorii Domnului, și să zică: "Milostivește-Te, Doamne, către poporul Tău și nu face de ocară moștenirea Ta ca să-și bată joc de ea neamurile!" Pentru ce să se spună printre neamuri: "Unde este Dumnezeul lor?"
18 Dar Domnul este plin de zel pentru țara Sa și Se îndură de poporul Său. [3]
19 Pentru aceasta a răspuns Domnul către poporul Său, grăind: "Iată, Eu vă voi trimite grâu, must și untdelemn și vă voi sătura și nu vă voi mai face de ocară printre neamuri!
20 Prăpădul dușmanului de la miazănoapte îl voi depărta de la voi și-l voi izgoni înspre un ținut uscat și pustiu; capătul lui spre marea cea de la răsărit, iar sfârșitul la marea cea dinspre apus; și se va ridica din el duhoare și miros de stârv va porni din el, căci a săvârșit lucruri mari".
21 Nu te teme, tu țară, bucură-te și te veselește, căci Domnul a făcut lucruri mari!
22 Nu vă temeți nici voi dobitoacele câmpului, căci au înverzit pășunile pustiului; căci pomii dau roadele lor; smochinul și vița de vie vor fi plini de roade.
23 Și voi locuitori ai Sionului, bucurați-vă și vă veseliți în Domnul Dumnezeul vostru, căci El v-a dat pe Învățătorul dreptății; și v-a mai trimis și ploaie, ploaie timpurie și târzie, ca odinioară.
24 Și ariile se vor umple de grâu; iar teascurile vor da peste margini de must și de untdelemn.
25 Și vă voi da ani de belșug în locul anilor în care au mâncat lăcustele mici, cele mari, cele zburătoare și stolurile de lăcuste, marea Mea oștire pe care am trimis-o împotriva voastră.
26 Și veți mânca din destul și vă veți sătura și veți preaslăvi numele Domnului Dumnezeului vostru, Care a făcut cu voi lucruri minunate. Și poporul Meu nu se va rușina în veci de veci!
27 Atunci vă veți da seama că Eu sunt în mijlocul lui Israel și că Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru și nu este altul, iar poporul Meu nu va mai fi niciodată de ocară!
28 Dar după aceea, vărsa-voi Duhul Meu peste tot trupul, și fiii și fiicele voastre vor profeți, bătrânii voștri visuri vor visa iar tinerii voștri vedenii vor vedea. [4] [5]
29 Chiar și peste robi și peste roabe voi vărsa Duhul Meu.
30 Și vă voi arăta semne minunate în cer și pe pământ: sânge, foc și stâlpi de fum;
31 Soarele se va întuneca și luna va fi roșie ca sângele, înainte de venirea zilei celei mari și înfricoșătoare a Domnului.
32 Și oricine va chema numele Domnului se va izbăvi, căci în muntele Sionului și în Ierusalim va fi mântuirea, precum a zis Domnul; și între cei mântuiți, numai cei ce cheamă pe Domnul. [6]