© 2004 Fundația Urantia
| Capitolul 33. Administrarea universului local |
Index
Varianta multipla |
Capitolul 35. Fiii lui Dumnezeu ai universului local |
34:0.1 CÂND un Fiu Creator este personalizat de Tatăl Universal şi de Fiul Etern, atunci Spiritul Infinit individualizează o reprezentare nouă şi unică de sine pentru a-l însoţi pe acest Fiu Creator către ţinuturile spaţiului, şi acolo să-i fie tovarăş, mai întâi în organizarea fizică, şi mai apoi, în creaţie şi în slujirea pe lângă creaturile universului nou proiectat.
34:0.2 Un Spirit Creativ reacţionează atât la realităţile fizice, cât şi la cele spirituale; tot aşa face şi un Fiu Creator. Şi astfel ele se coordonează şi se asociază în dirijarea unui univers local al spaţiului şi timpului.
34:0.3 Aceste Spirite Fiice sunt de esenţa Spiritului Infinit, dar ele nu pot funcţiona simultan în munca de creaţie fizică şi de slujire spirituală. În creaţia fizică, Fiul Universului oferă modelul, în timp ce Spiritul Universului declanşează materializarea realităţilor fizice. Fiul stabileşte planurile puterii, dar Spiritul transformă aceste creaţii de energie în substanţe fizice. Cu toate că este destul de dificil să se zugrăvească această prezenţă universală iniţială a Spiritului Infinit ca pe o persoană, nu este mai puţin adevărat că, pentru Fiul Creator, asociatul său Spirit este personal şi a funcţionat întotdeauna ca o individualitate distinctă.
34:1.1 După desăvârşirea organizării fizice a unui ansamblu stelar şi planetar şi după stabilirea circuitelor de energie de către centri suprauniversali de putere, ca urmare a acestei lucrări preliminare de creaţie făcută de către agenţii Spiritului Infinit, care operează după şi sub ordinele focalizării sale creative din universul local, Fiului Mihail proclamă că viaţa urmează acum să fie proiectată în universul nou organizat. Când Paradisul a recunoscut această declaraţie de intenţie, s-a produs o reacţie de aprobare în Trinitatea Paradisului, în urma căreia Spiritul Maestru, din al cărui supraunivers se organizează această nouă creaţie, dispare în strălucirea spirituală a Deităţilor. Între timp, celelalte Spirite Maestru se apropie de lăcaşul central al Deităţilor Paradisului şi apoi, când Spiritul Maestru îmbrăţişat de Deităţi iese la iveală pentru a fi recunoscut de semenii lui, se produce ceea ce se numeşte o „erupţie primară”. Aceasta este o formidabilă străfulgerare spirituală, un fenomen care se poate distinge clar chiar şi în sediul îndepărtat al suprauniversurilor interesate; şi simultan cu această puţin înţeleasă manifestare a Trinităţii, are loc o schimbare însemnată în natura prezenţei şi puterii spirituale creative a Spiritului Infinit aflat în universul local respectiv. Ca răspuns la aceste fenomene din Paradis şi chiar în prezenţa Fiului Creator, se personalizează imediat o nouă reprezentare personală a Spiritului Infinit. Aceasta este Slujitoarea Divină. Spiritul Creativ individualizat, ajutor al Fiului Creator, a devenit asociatul lui creativ personal, Spiritul-Mamă al universului local.
34:1.2 Din această nouă segregare personală a Creatorului Comun, şi prin ea, pornesc curenţii stabiliţi şi circuitele ordonate ale puterii de spirit şi ale influenţei spirituale menite să impregneze toate lumile şi toate fiinţele acelui univers local. În realitate, această prezenţă nouă şi personală nu este decât o transformare a asociatului preexistent şi mai puţin personal al Fiului în lucrarea lui anterioară de organizare fizică a universului.
34:1.3 Aceasta este, în câteva cuvinte, relatarea unei drame uluitoare, însă ea reprezintă tot ce se poate spune cu privire la aceste operaţiuni memorabile. Ele sunt instantanee, insondabile, şi incomprehensibile; secretul tehnicii şi al procedeelor lor se află în sânul Trinităţii Paradisului. Numai de un singur lucru suntem siguri: prezenţa Spiritului în universul local, în epoca creaţiei sau a organizării pur fizice, era incomplet diferenţiată de spiritul Spiritului Infinit al Paradisului; pe de altă parte, după ce Spiritul Maestru supraveghetor a reapărut din îmbrăţişarea secretă a Dumnezeilor, şi în urma străfulgerării energiei spirituale, manifestarea Spiritului Infinit în universul local se preschimbă deodată şi complet sub înfăţişarea personală a Spiritului Maestru care era în legătură transmutantă cu Spiritul Infinit. Spiritul-Mamă al universului local dobândeşte astfel o natură personală, nuanţată de aceea a Spiritului Maestru al suprauniversului sub jurisdicţia astronomică în care este plasat universul local.
34:1.4 Această prezenţă personalizată a Spiritului Infinit, Spiritul-Mamă Creativ al universului local, este cunoscută în Satania sub numele de Slujitoarea Divină. Spre toate intenţiile practice şi către toate scopurile spirituale, această manifestare a Deităţii este o fiinţă divină, o persoană spirituală. Ea este recunoscută şi respectată ca atare de către Fiul Creator. Prin această localizare şi prin această personalizare a celei de Treia Surse-Centru în universul nostru local se face că Spiritul a putut apoi să se supună atât de complet Fiului Creator, încât s-a putut zice pe bună dreptate despre acest Fiu că: „toate puterile din ceruri şi de pe pământ i-au fost încredinţate lui[1].”
34:2.1 După ce a suferit o metamorfoză însemnată a personalităţii sale în epoca creaţiei vieţii, Divina Slujitoare funcţionează după aceea ca persoană, şi cooperează într-o manieră foarte personală cu Fiul Creator pentru stabilirea planurilor şi pentru dirijarea vastelor treburi ale creaţiei lor locale. Pentru multe tipuri de fiinţe din univers, chiar şi această reprezentare a Spiritului Infinit poate să nu pară în întregime personală în cursul epocilor care preced efuziunea finală a lui Mihail; însă, după ce Fiul Creator a fost înălţat la autoritatea supremă a unui Fiu Maestru, se produce o asemenea intensificare a calităţilor Spiritului-Mamă Creativ, încât el este personal recunoscut de toţi indivizii care îl contactează.
34:2.2 De la începutul asocierii lui cu Fiul Creator, Spiritul Universului posedă toate atributele Spiritului Infinit privitoare la controlul fizic, incluzând deplina capacitate de antigravitaţie. La dobândirea statutului personal Spiritul Universului exercită în universul local un control al gravitaţiei mentale tot atât de deplin şi complet cum ar face-o Spiritul Infinit dacă ar fi prezent personal.
34:2.3 În fiecare univers local, Divina Slujitoare funcţionează în concordanţă cu natura şi cu caracteristicile inerente Spiritului Infinit, aşa cum este el întrupat într-unul dintre cele Şapte Spirite Maestru ai Paradisului. Deşi există o uniformitate fundamentală de caracter în toate Spiritele Universului, există şi o diversitate a funcţiilor, determinată de originea lor prin unul dintre cele Şapte Spirite Maestru. Această diferenţă de origine explică de ce Spiritele-Mamă ale universului local folosesc tehnici funcţionale diferite în diverse suprauniversuri. Dar, în toate atributele lor spirituale esenţiale, aceste Spirite sunt identice, deopotrivă de spirituale şi în întregime divine, oricare ar fi diferenţierea lor suprauniversală.
34:2.4 Spiritul Creativ este coresponsabil cu Fiul Creator în zămislirea creaturilor lumilor şi nu se sustrage niciodată de la angajamentele sale faţă de Fiu, în toate eforturile de a susţine şi de a conserva aceste creaţii. Viaţa este ocrotită şi menţinută prin intermediul Spiritului Creativ. „Tu îţi trimiţi Spiritul, şi ele sunt create. Tu reînnoieşti faţa pământului[2].”
34:2.5 În crearea unui univers de făpturi inteligente, Spiritul-Mamă Creativ funcţionează mai întâi în sfera perfecţiunii universale unde colaborează cu Fiul la zămislirea Strălucitoarei Stele de Dimineaţă[3]. După aceea, descendenţa Spiritului se apropie tot mai mult de ordinul fiinţelor create de pe planete, tot aşa cum Fiii se coboară treptat de la Melchizedeki până la Fiii Materiali, care iau efectiv contact cu muritorii ţinuturilor. În evoluţia ulterioară a creaturilor muritoare, Fiii Purtători ai Vieţii furnizează corpul fizic, fabricat din materialele organizate existente aletărâmului, în timp ce Spiritul Universului contribuie cu „suflul vieţii[4].”
34:2.6 În vreme ce al şaptelea segment al marelui univers se poate, în multe privinţe, să fie lent în dezvoltarea sa, cei care studiază profund problemele noastre prevăd evoluţia unei creaţii extraordinar de bine echilibrate în epocile care vor veni. Noi prezicem acest înalt grad de simetrie din Orvonton, deoarece Spiritul care prezidează acest supraunivers este conducătorul Spiritelor Maestru din înalt, datorită faptului că el este o inteligenţă spirituală care întrupează uniunea echilibrată şi perfecta coordonare a trăsăturilor şi a caracterelor tuturor celor trei Deităţi eterne. Noi suntem întârziaţi şi înapoiaţi în comparaţie cu alte sectoare, dar ne aşteaptă fără îndoială o dezvoltare transcendentă şi o înfăptuire fără precedent cândva în epocile eterne ale viitorului.
34:3.1 Nici Fiul Etern, nici Spiritul Infinit nu sunt limitaţi sau condiţionaţi de timp ori de spaţiu, dar majoritatea descendenţilor lor sunt.
34:3.2 Spiritul Infinit impregnează tot spaţiul şi sălăşluieşte în cercul eternităţii. În contactul lor personal cu copiii timpului, personalităţile Spiritului Infinit trebuie totuşi să ţină adesea seama de elementele temporale, însă mai puţin de spaţiu. Mulţi slujitori ai minţii sunt independenţi de spaţiu, dar suferă o întârziere în timp în coordonarea mai multor nivele ale realităţii universale. Un Mesager Solitar este practic independent de spaţiu, mai puţin în sensul că îi trebuie efectiv timp pentru a merge dint-un loc în altul. Există şi alte entităţi similare care vă sunt necunoscute.
34:3.3 În aceste prerogative personale, un Spirit Creativ este totalmente şi în întregime independent de spaţiu, însă nu şi de timp. Nu se întâlneşte nici o prezenţă personală specializată a Spiritului Universului, nici în sediile constelaţiilor, nici în cele ale sistemelor. El este în mod egal şi difuz prezent pretutindeni în întregul lui univers local şi este, prin urmare, într-un mod tot atât de literal şi de personal prezent într-o lume ca şi în toate celelalte.
34:3.4 Numai în ceea ce priveşte elementul timp se face că un Spirit Creativ este mereu limitat în slujirea lui universală. Un Fiu Creator acţionează instantaneu în tot universul său, dar Spiritul Creativ trebuie să ţină seama de timp în slujirea minţii universale, afară de cazul când el se lipseşte conştient şi cu un scop bine determinat de prerogativele personale ale Fiului Universului. În funcţia de pur spirit, Spiritul Creativ acţionează, de asemenea, fără a depinde de timp. El este la fel în colaborarea lui cu funcţia misterioasă de reflexivitate universală.
34:3.5 Deşi circuitul de gravitaţie al spiritului Fiului Etern operează independent de spaţiu şi de timp, funcţiile Fiilor Creator nu sunt toate scutite de limitările de spaţiu. Exceptând treburile lumilor evolutive, Fiii Mihaili par capabili să opereze rămânând relativ independenţi de timp. Un Fiu Creator nu este handicapat de timp, dar este condiţionat de spaţiu; el nu poate fi personal în două locuri, în acelaşi timp. Mihail din Nebadon acţionează independent de timp în propriul său univers, şi practic tot aşa în supraunivers prin jocul reflexivităţii. El comunică direct şi independent de timp cu Fiul Etern.
34:3.6 Divina Slujitoare este ajutorul înţelegător al Fiului Creator, căruia îi îngăduie să-şi învingă şi să-şi compenseze limitările inerente privitoare la spaţiu; într-adevăr, atunci când aceste două personalităţi funcţionează în uniune administrativă, ele sunt practic independente de timp şi de spaţiu în cuprinsul hotarelor creaţiei lor locale. Prin urmare, se poate observa practic peste tot într-un univers local că Fiul Creator şi Spiritul Creativ funcţionează independent atât de timp, cât şi de spaţiu, din moment ce fiecare poate să dispună de celălalt, care este eliberat fie de spaţiu, fie de timp.
34:3.7 Numai fiinţele absolute sunt independente de timp şi de spaţiu în sensul absolut. Majoritatea persoanelor subordonate ale Fiului Etern şi ale Spiritului Infinit sunt dependente şi de spaţiu şi de timp.
34:3.8 Când un Spirit-Mamă Creativ devine „conştient de spaţiu”, el se pregăteşte să recunoască ca fiind al său un „domeniu de spaţiu” circumscris, un tărâm unde ar fi liber de spaţiu prin opoziţie cu tot restul spaţiului de care ar putea fi condiţionat. Nu eşti liber să alegi şi să acţionezi decât pe tărâmul propriei tale conştiinţe.
34:4.1 Există trei circuite ale spiritului distincte în universul local al Nebadonului:
34:4.2 1. Spiritul de manifestare al Fiului Creator, Consolatorul, Spiritul Adevărului[5].
34:4.3 2. Circuitul spiritului Divinei Slujitoare, Spiritul Sfântul Sfânt[6].
34:4.4 3. Circuitul de slujire al inteligenţei, incluzând activităţi mai mult sau mai puţin unificate, dar funcţionând în mod divers, ale celor şapte spirite-mentale adjutante.
34:4.5 Fiii Creatori sunt înzestraţi cu un spirit de prezenţă universală analog, în multe feluri, aceluia al celor Şapte Spirite Maestru ale Paradisului. Este vorba de Spiritul Adevărului pe care un Fiu de manifestare îl revarsă peste o lume după ce a fost spiritual investit pentru această sferă. Acest Consolator dăruit este forţa spirituală care îi atrage mereu pe toţi căutătorii de adevăr către El, care este personificarea adevărului în universul local[7]. Acest spirit este o înzestrare inerentă Fiului Creator, care se iveşte din natura lui divină tot aşa cum circuitele principale ale marelui univers provin din prezenţele de personalitate ale Deităţilor Paradisului.
34:4.6 Fiul Creator poate să vină şi să plece; prezenţa lui personală se poate găsi în universul local sau oriunde altundeva. Aceasta nu îl împiedică pe Spiritul Adevărului să funcţioneze liniştit, căci, deşi această prezenţă divină provine din personalitatea Fiului Creator, ea este funcţional centrată în persoana Divinei Slujitoare.
34:4.7 Spiritul-Mamă Universal nu părăseşte totuşi niciodată lumea-sediu a universului local. Spiritul Fiului Creator poate funcţiona independent de prezenţa personală a Fiului, şi aşa se şi întâmplă, dar nu este la fel şi cu spiritul personal al Divinei Slujitoare. Spiritul Sfânt al Divinei Slujitoare ar înceta să mai fie funcţional dacă prezenţa sa personală ar fi retrasă din Salvington. Prezenţa sa spirituală pare să fie fixată în lumea-sediu a universului, şi chiar acest fapt îngăduie spiritului Fiului Creator să funcţioneze independent de locul în care se află Fiul. Spiritul-Mamă al Universului acţionează ca centru şi ca focar universale ale Spiritului Adevărului, precum şi al propriei sale influenţe personale, Spiritul Sfânt.
34:4.8 Fiul-Tată Creator şi Spiritul-Mamă Creativ contribuie amândoi, în diverse moduri, la înzestrarea mentală a copiilor universului lor local, însă Spiritul Creativ nu atribuie minte până ce el însuşi nu este înzestrat cu prerogative personale.
34:4.9 Ordinele de personalităţi supraevolutive dintr-un univers local sunt înzestrate cu model minte suprauniversal de tip adaptat la acest univers local. Ordinele umane şi cele subumane de viaţă evolutivă sunt înzestrate cu un slujitor minte de tipul spiritelor adjutante.
34:4.10 Cele şapte spirite-mentale adjutante sunt creaţia Divinei Slujitoare a unui univers local[8]. Aceste spirite-minte au caractere asemănătoare, dar puteri diferite; toate participă identic la natura Spiritului Universului, deşi ele sunt prea puţin privite ca personalităţi, în afară de Mama lor Creatoare. Cele şapte adjutante au primit următoarele nume: spiritul înţelepciunii, spiritul adorării, spiritul sfătuirii, spiritul cunoaşterii, spiritul curajului, spiritul înţelegerii, spiritul intuiţiei- al percepţiei rapide.
34:4.11 Acestea sunt cele „şapte spirite ale lui Dumnezeu,” „asemeni lămpilor arzânde din faţa tronului,” pe care profetul le-a perceput în simbolurile viziunii[9]. Dar el n-a văzut tronurile celor douăzeci şi patru de santinele din jurul acestor şapte spirite-minte adjutante[10]. Acest pasaj reprezintă confundarea a două prezentări, una care ţine de sediul universului şi cealaltă de capitala sistemului. Tronurile celor douăzeci şi patru de venerabili se află în Jerusem, sediul sistemului vostru local de lumi locuite.
34:4.12 În schimb, despre Salvington a scris Ioan: „Şi din tron au pornit lumini si fulgere şi voci” - transmisiile universului către sistemele locale[11]. El şi-a dat seama, de asemenea, de creaturile care asigurau controlul direcţional al universului local, busolele vii ale lumii-sediu. Acest control direcţional, în Nebadon, este asigurat de către cele patru creaturi controlatoare ale Salvingtonului[12]. Ele operează asupra curenţilor universali şi sunt ajutate cu pricepere de spiritul-minte care acţionează primul, adjutantul intuiţiei, spiritul „înţelegerii rapide”[13]. Dar descrierea acestor patru creaturi - numite animale în Apocalipsă - a fost jalnic denaturată; ele sunt de o frumuseţe inegalabilă şi au forme delicate.
34:4.13 Cele patru puncte cardinale sunt universale şi inerente în viaţa Nebadonului. Toate creaturile vii posedă unităţi corporale care sunt sensibile şi simţitoare la aceşti curenţi orientatori. Aceste atribute ale creaturilor sunt reproduse coborând din univers până la planetele individuale, şi, în combinaţie cu forţele magnetice ale lumilor, ele activează mulţimile de corpuri microscopice din organismele animale, astfel încât aceste celule orientatoare indică mereu către nord şi către sud. În felul acesta este simţul de orientare fixat pentru totdeauna în fiinţele vii ale universului. Omenirea nu este totalmente privată de posedarea conştientă a acestui simţ. Aceste corpuri au fost observate prima dată pe Urantia aproape de epoca acestei povestiri.
34:5.1 Până în momentul celei de-a şaptea efuziuni a Fiului Creator, Divina Slujitoare cooperează cu el la formularea vieţii şi la crearea de noi ordine de fiinţe. Apoi, după înălţarea lui până la deplina suveranitate a universului, ea continuă să colaboreze cu Fiul şi cu spiritul manifestat al Fiului în urmărirea lucrării de slujire a lumii şi a progresului planetar.
34:5.2 Pe lumile locuite, Spiritul-Mamă întreprinde munca de progres evolutiv, începând cu materiile neînsufleţite ale ţinutului. El înzestrează mai întâi viaţa vegetală, apoi organismele animale, apoi primele ordine de existenţă umană. Fiecare transmitere succesivă a vieţii contribuie şi mai mult la dezvoltarea potenţialului evolutiv al vieţii planetare, de la stadiile iniţiale şi primitive până la apariţia creaturilor înzestrate cu voinţă. Această muncă a Spiritului este în mare măsură efectuată de cele şapte adjutante, de spiritele promisiunii, de spiritul-minte al planetelor în evoluţie care unifică şi coordonează, care conduce mereu şi laolaltă rasele oamenilor către idei şi idealuri spirituale mai înalte.
34:5.3 Omul muritor simte pentru prima dată slujirea Spiritului în conjuncţie cu mintea atunci când mintea pur animală a creaturilor evolutive dezvoltă o capacitate de recepţie faţă de adjutantele adorării şi înţelepciunii. Această slujire a celei de-al şasea şi a celei de-a şaptea dintre adjutante denotă că evoluţia mentală a trecut pragul slujirii spirituale, iar o astfel de minte având funcţia de venerare şi de înţelepciune este imediat inclusă în circuitele spirituale ale Divinei Slujitoare.
34:5.4 Când mintea este astfel înzestrată cu slujirea Spiritului Sfântului Sfânt, ea posedă capacitatea de a alege (conştient sau inconştient) prezenţa spirituală a Tatălui Universal - Ajustorul Gândirii. Dar numai după ce un Fiu manifestat a eliberat Spiritul Adevărului pentru o slujire planetară a tuturor muritorilor, se face că toate minţile normale sunt automat pregătite pentru recepţionarea Ajustorilor Gândirii. Spiritul Adevărului lucrează în uniune completă cu prezenţa spiritului Divinei Slujitoare. Această legătură spirituală duală planează asupra lumilor, căutând să propovăduiască adevărul şi să ilumineze spiritual minţile oamenilor, să inspire sufletele raselor în ascensiune şi să conducă mereu popoarele care sălăşluiesc pe planetele evolutive către ţelul paradisiac al destinului lor divin.
34:5.5 Deşi Spiritul Adevărului este răspândit peste toată carnea, acest spirit al Fiului este aproape în întregime limitat în funcţiile sale şi în puterea sa de receptivitatea personală a oamenilor la ceea ce constituie suma şi substanţa misiunii Fiului de manifestare[14]. Spiritul Sfânt este parţial independent de atitudinea umană şi parţial condiţionat de deciziile şi de cooperarea voinţei omului. Cu toate acestea, slujirea Spiritului Sfânt devine tot mai efectivă în sanctificarea şi în spiritualizarea vieţii lăuntrice a muritorilor care ascultă cu atât mai mult de îndrumările divine.
34:5.6 Ca indivizi, voi nu posedaţi un fragment sau o entitate separată a spiritului Fiului-Tată Creator sau a Spiritului-Mamă Creativ; aceste slujiri nu intră în contact cu centrele gânditoare ale minţii individuale, şi nici nu le locuiesc, aşa cum o fac Monitorii de Mister. Ajustorii Gândirii sunt individualizări definite ale realităţii prepersonale a Tatălui Universal, sălăşluind efectiv în mintea muritoare ca parte integrantă a acelei minţi, şi ei lucrează mereu în perfectă armonie cu spiritele conjugate ale Fiului Creator şi ale Spiritului Creativ.
34:5.7 Prezenţa Spiritului Sfânt al Fiicei Universului Spiritului Infinit, cea a Spiritului Adevărului al Fiului Universului Fiului Etern, şi cea a Spiritului Ajustor al Tatălui Paradisiac într-un şi cu un muritor evolutiv, denotă simetria înzestrării spirituale şi a slujirii spirituale, şi califică un astfel de muritor pentru a realiza în mod conştient faptul că el este fiu al lui Dumnezeu prin credinţă.
34:6.1 Când o planetă locuită avansează în evoluţia ei şi când locuitorii ei se spiritualizează tot mai mult, aceste personalităţi mature pot primi influenţe spirituale adiţionale. Pe măsură ce muritorii progresează în controlul minţii şi în percepţia spiritului, aceste multiple slujiri spirituale funcţionează într-o manieră tot mai bine coordonată; ele se amestecă tot mai mult cu supraslujirea Trinităţii Paradisului.
34:6.2 Deşi Divinitatea poate fi plurală în manifestările ei, în experienţa umană Deitatea este singulară, întotdeauna una. Nici slujirea spirituală nu este plurală în experienţa umană. Fără a ţine seama de pluralitatea lor de origine, toate influenţele spiritului funcţionează ca o singură unitate. Într-adevăr, ele sunt una, căci ele sunt slujirea spirituală a Dumnezeului Septuplu în şi pentru făpturile marelui univers; şi, pe măsură ce această slujire unificatoare a spiritului este dintre cele mai apreciate şi mai bine primite de către creaturi, ea devine în experienţa lor slujirea lui Dumnezeu Supremul.
34:6.3 De pe culmile gloriei eterne se coboară Spiritul divin, printr-o lungă serie de paşi, ca să vă întâlnească pe voi aşa cum sunteţi şi acolo unde sunteţi şi atunci, în tovărăşia credinţei, să îmbrăţişeze cu dragoste sufletul de origine muritoare şi să pornească pe drumul sigur şi cert de reîntoarcere pe urmele paşilor lui de coborâre, nemaioprindu-se până când sufletul evolutiv nu este înălţat cu siguranţă chiar până la înălţimile beatitudinii de la care Spiritul divin s-a pornit iniţial la drum în această misiune de milostenie şi de slujire.
34:6.4 Forţele spirituale caută şi îşi ating infailibil propriul lor nivel originar. După ce au ieşit din Etern, este sigur că ele se vor reîntoarce la acesta, aducând cu ele pe toţi acei copii ai timpului şi spaţiului care au îmbrăţişat călăuzirea şi învăţătura Ajustorului interior, aceia care au fost cu adevărat „născuţi din Spirit”, fiii lui Dumnezeu prin credinţă[15][16].
34:6.5 Spiritul divin este sursa unei slujiri şi a unei încurajări continue pentru copiii oamenilor. Puterea şi înfăptuirea voastră „depind de milostenia lui, prin reînnoirea Spiritului[17].” Viaţa spirituală, ca şi energia fizică, este consumată. Efortul spiritual rezultă într-o relativă epuizare spirituală. Toată experienţa ascendentă este reală, precum şi spirituală; de aceea, este scris într-adevăr, „Spiritul e cel care însufleţeşte[18].” „Spiritul dă viaţă[19].”
34:6.6 Teoria moartă, chiar şi a celor mai înalte doctrine religioase, este neputincioasă în transformarea caracterului uman sau în controlarea comportamentului muritor. Ceea ce îi trebuie lumii de azi este adevărul pe care învăţătorul vostru de demult l-a proclamat: „nu numai în cuvinte, ci şi în putere şi în Spiritul Sfânt[20].” Germenul adevărului teoretic este inert, cele mai elevate concepte morale sunt fără efect, dacă Spiritul divin nu suflă asupra formelor adevărului şi nu însufleţeşte formulele dreptăţii.
34:6.7 Aceia care au primit şi au recunoscut locuirea în interior a lui Dumnezeu au fost născuţi din Spirit. „Voi sunteţi templul lui Dumnezeu, şi spiritul lui Dumnezeu locuieşte în voi[21].” Nu este de ajuns ca acest spirit să fie revărsat peste voi; Spiritul divin trebuie să controleze şi să domine fiecare fază a experienţei umane.
34:6.8 Prezenţa Spiritului divin, apa vieţii, este ceea ce împiedică setea devoratoare a nemulţumirii muritorilor, precum şi acea foame de nedescris a minţii umane nespiritualizate. Fiinţele motivate de Spirit „nu-s însetate niciodată, căci această apă spirituală va fi la ele un izvor de satisfacţie care ţâşneşte în viaţa veşnic[22].” Asemenea suflete divin udate sunt aproape independente de mediul înconjurător material în ceea ce priveşte bucuriile trăirii şi satisfacţiile existenţei pământeşti. Ele sunt iluminate şi reîmprospătate spiritual, întărite şi înzestrate moral.
34:6.9 În fiecare muritor există o natură duală: moştenirea tendinţelor animale şi impulsul elevat al înzestrării cu spirit. În cursul scurtei vieţi pe care o trăiţi pe Urantia, aceste două diverse şi opuse imbolduri rareori pot fi pe deplin împăcate; ele cu greu pot fi armonizate şi unificate; dar, pe tot parcursul vieţii voastre, Spiritul conjugat se străduieşte mereu să vă ajute să vă supuneţi tot mai mult trupul la îndrumările Spiritului. Chiar dacă trebuie să vă trăiţi viaţa voastră materială, chiar dacă nu puteţi să scăpaţi de trup şi de necesităţile lui, totuşi, în ceea ce priveşte scopurile şi idealurile voastre, voi aveţi tot mai multă putere să vă supuneţi natura voastră animală stăpâniri Spiritului. Înăuntrul vostru există cu adevărat o conspiraţie de forţe spirituale, o confederaţie de puteri divine, al căror scop exclusiv constă în a vă elibera definitiv din sclavia voastră materială şi de handicapurile finite.
34:6.10 Scopul acestei slujiri este „ca voi să puteţi fi întăriţi cu putere de spiritul Lui din omul lăuntric[23].” Şi toate astea reprezintă doar paşii preliminari către atingerea finală a perfecţiunii de credinţă şi de servire, acea experienţă în care veţi fi „umpluţi de toată plenitudinea lui Dumnezeu”, „căci toţi cei care sunt conduşi de spiritul lui Dumnezeu sunt fiii lui Dumnezeu[24][25].”
34:6.11 Spiritul nu constrânge niciodată, el nu face decât să călăuzească. Dacă sunteţi un elev atent, dacă vreţi să atingeţi nivele de spirit şi înălţimi divine, dacă doriţi în mod sincer să atingeţi ţelul etern, atunci Spiritul divin vă va conduce cu blândeţe şi cu dragoste pe cărarea filiaţiei şi a progresului spiritual. Fiecare pas pe care îl faceţi trebuie să fie unul de cooperare binevoitoare, inteligentă şi voioasă. Dominarea Spiritului nu-i niciodată pângărită de siluire, nici compromisă de constrângere.
34:6.12 Şi când o asemenea viaţă de călăuzire spirituală este liber şi inteligent acceptată, în mintea umană se dezvoltă treptat o conştiinţă pozitivă de contact divin şi o asigurare a unei comuniunii de spirit; mai devreme ori mai târziu „Spiritul este martor împreună cu spiritul vostru (Ajustorul) cum că voi sunteţi un copil al lui Dumnezeu.” Propriul vostru Ajustor al Gândirii va indicat deja înrudirea voastră cu Dumnezeu, iar Scripturile confirmă că spiritul poartă mărturie „ împreună cu spiritul vostru”, nu pentru spiritul vostru[26].
34:6.13 Conştiinţa dominării unei vieţi umane de către spirit este în prezent însoţită de o demonstrare crescândă a caracteristicilor Spiritului în reacţiile vitale ale muritorului astfel călăuzit de spirit, „căci roadele sunt iubirea, pacea, îndurarea, blândeţea, bunătatea, credinţa, umilinţa, cumpătarea[27].” Aceşti muritori divin iluminaţi şi călăuziţi de spirit, deşi păşesc încă pe umilele cărări ale trudei şi deşi îşi îndeplinesc cu fidelitate umană îndatoririle misiunii lor pământeşti, au început deja să distingă luminile vieţii eterne pe măsură ce ele licăresc pe malurile îndepărtate ale unei alte lumi; ei au început deja să cuprindă realitatea acelui adevăr inspirator şi încurajator că „regatul lui Dumnezeu nu este carne şi băutură, ci dreptate, pace şi bucurie în Spiritul Sfânt[28].” Şi în cursul fiecărei încercări şi în prezenţa fiecărei greutăţi, sufletele născute din spirit sunt susţinute de acea speranţă care transcende orice teamă, deoarece iubirea lui Dumnezeu este larg răspândită în toate inimile prin prezenţa Spiritului divin.
34:7.1 Carnea, natura inerentă provenită din rasele de origine animală, se bucură de roadele Spiritului divin[29]. Când natura muritoare a fost înălţată prin adăugarea naturii Fiilor Materiali ai lui Dumnezeu, întrucât rasele urantiene au fost ameliorate într-o oarecare măsură prin manifestarea lui Adam, atunci este mai bine pregătită calea pentru ca Spiritul Adevărului să coopereze cu Ajustorul lăuntric în vederea magnificei recolte a roadelor spirituale ale caracterului[30]. Dacă voi nu respingeţi acest spirit, chiar dacă vă trebuie o eternitate pentru a vă îndeplini misiunea, „el vă va îndruma în tot adevărul[31].”
34:7.2 Muritorii evolutivi care locuiesc lumile normale ale progresului spiritual nu suferă de conflictele acute dintre spirit şi trup, care caracterizează rasele Urantiei din epoca noastră. Dar până şi pe planetele ideale, omul preadamic trebuie să facă eforturi pozitive pentru a se ridica de la planul pur animalic al existenţei la nivele succesive de semnificaţii intelectuale tot mai mari şi de valori spirituale superioare.
34:7.3 Muritorii unei lumi normale nu suferă constant de războiul dintre natura lor fizică şi natura lor spirituală. Ei se confruntă cu necesitatea de a se îndepărta de la nivelele animale ale existenţei urcând la planurile mai înalte ale trăirii spirituale, dar această ascensiune este mai asemănătoare, prin comparaţie, cu o pregătire educativă decât cu intensele conflicte ale muritorilor Urantiei din acest domeniu al divergenţei dintre natura spirituală şi natura materială.
34:7.4 În această sarcină de realizare spirituală progresivă pe planeta lor, popoarele Urantiei suferă consecinţele unei duble privări de ajutor. Răscularea lui Caligastia a aruncat întreaga lume într-o confuzie generală şi le-a privat pe toate generaţiile ulterioare de ajutorul moral pe care l-ar fi oferit o societate bine ordonată. Dar şi mai dezastruoasă a fost vina adamică, în sensul că ea a privat rasele de tip superior de natura fizică care ar fi fost mai mult în acord cu aspiraţiile spirituale.
34:7.5 Muritorii Urantiei sunt forţaţi să treacă prin această luptă pronunţată dintre spirit şi carne deoarece strămoşii lor îndepărtaţi n-au fost destul de complet adamizaţi de manifestarea edenică. Planul divin prevăzuse că rasele de muritori de pe Urantia ar fi trebuit să aibă o natură fizică mai spontan sensibilă la spirit.
34:7.6 Cu tot acest dublu dezastru pentru natura oamenilor şi pentru anturajul lor, muritorii de astăzi ar resimţi mai puţin acest război aparent dintre carne şi spirit dacă ar intra în împărăţia spiritului. Acolo, fiii lui Dumnezeu prin credinţă se bucură de o relativă descătuşare din robia cărnii în serviciul iluminat şi eliberator al unei devoţiuni sincere pentru a face voia Tatălui din ceruri. Isus a arătat omenirii noul mod de a trăi o viaţă de muritor, mod prin care fiinţele umane pot să scape într-o foarte mare măsură de consecinţele cumplite ale rebeliunii caligastice şi să compenseze foarte eficient zădărnicirile care rezultă din greşeala adamică[32]. „Spiritul vieţii lui Isus Cristos ne-a eliberat de legea vieţii animale şi de tentaţiile răului şi ale păcatului[33].” „Aceasta este victoria care învinge carnea, chiar credinţa voastră.”
34:7.7 Acei bărbaţi şi femei cunoscători de Dumnezeu care au fost născuţi din Spirit nu încearcă un conflict mai intens cu naturile lor muritoare decât locuitorii celor mai normale dintre lumi, planete care n-au fost niciodată pângărite de păcat, nici atinse de rebeliune. Fiii de credinţă lucrează pe nivelele intelectuale şi trăiesc pe planurile spirituale aflate cu mult deasupra conflictelor produse de dorinţe fizice neînfrânate şi nenaturale. Imboldurile normale ale unei fiinţe animal şi apetiturile şi elanurile naturale ale naturii sale fizice nu sunt în conflict nici chiar cu cea mai înaltă realizare spirituală, decât doar în minţile persoanelor ignorante, greşit învăţate sau ale persoanelor din nenorocire exagerat de conştiincioase.
34:7.8 După ce aţi pornit pe calea vieţii veşnice, după ce aţi acceptat misiunea şi v-aţi primit ordinele de a progresa, să nu vă temeţi de primejdiile lipsei de memorie a oamenilor şi ale inconstanţei muritorilor, nu vă lăsaţi tulburaţi de temeri, de eşecuri sau de confuzii derutante, nu şovăiţi şi nu puneţi sub semnul întrebării statutul şi poziţia voastră, căci în toate orele sumbre, la toate intersecţiile luptei pentru progres, Spiritul Adevărului va vorbi întotdeauna, zicându-vă, „Aceasta este calea[34].”
34:7.9 [Prezentat de un Puternic Mesager numit în serviciu temporar pe Urantia.]
| Capitolul 33. Administrarea universului local |
Index
Varianta multipla |
Capitolul 35. Fiii lui Dumnezeu ai universului local |