1 (Un psalm al lui David, când a fugit din fața lui Avesalom, fiul său.) Doamne, cât s-au înmulțit cei ce mă necăjesc! Mulți se scoală asupra mea;
2 Mulți zic sufletului meu: "Nu este mântuire lui, întru Dumnezeul lui! " [1]
3 Iar Tu, Doamne, sprijinitorul meu ești, slava mea și Cel ce înalți capul meu.
4 Cu glasul meu către Domnul am strigat și m-a auzit din muntele cel sfânt al Lui.
5 Eu m-am culcat și am adormit; sculatu-m-am, că Domnul mă va sprijini.
6 Nu mă voi teme de mii de popoare, care împrejur mă împresoară.
7 Scoală, Doamne, mântuiește-mă, Dumnezeul meu, că Tu ai bătut pe toți cei ce mă vrăjmășesc în deșert; dinții păcătoșilor ai zdrobit.
8 A Domnului este mântuirea și peste poporul Tău, binecuvântarea Ta.