1 (Un psalm al lui David; mai-marelui cântăreților. Să nu strici!) De grăiți într-adevăr dreptate, drept judecați, fii ai oamenilor.
2 Pentru că în inimă fărădelege lucrați pe pământ, nedreptate mâinile voastre împletesc.
3 Înstrăinatu-s-au păcătoșii de la naștere, rătăcit-au din pântece, grăit-au minciuni.
4 Mânia lor după asemănarea șarpelui, ca a unei vipere surde, care-și astupă urechile ei,
5 Care nu va auzi glasul descântătoarelor, al vrăjitorului care vrăjește cu iscusință.
6 Dumnezeu va zdrobi dinții lor în gura lor; măselele leilor le-a sfărâmat Domnul.
7 De nimic se vor face, ca apa care trece; întinde-va arcul Său până ce vor slăbi.
8 Ca ceara ce se topește vor fi nimiciți; a căzut foc peste ei și n-au văzut soarele.
9 Înainte ca spinii voștri să se aprindă, ca pe niște vii întru mânie îi va înghiți pe ei.
10 Veseli-se-va dreptul când va vedea răzbunarea împotriva necredincioșilor; mâinile lui le va spăla în sângele păcătosului. [1]
11 Și va zice omul: "Da, este răsplată pentru cel drept! Da, este Dumnezeu Care îi judecă pe ei în viață!