1 (Un psalm al lui David; o rugăciune.) Pleacă, Doamne, urechea Ta și mă auzi, că sărac și necăjit sunt eu.
2 Păzește sufletul meu, căci cuvios sunt; mântuiește, Dumnezeul meu, pe robul Tău, pe cel ce nădăjduiește în Tine.
3 Miluiește-mă, Doamne, că spre Tine voi striga toată ziua.
4 Veselește sufletul robului Tău, că spre Tine, Doamne, am ridicat sufletul meu.
5 Că Tu, Doamne, bun și blând ești și mult-milostiv tuturor celor ce Te cheamă pe Tine. [1] [2]
6 Ascultă, Doamne, rugăciunea mea și ia aminte la glasul cererii mele.
7 În ziua necazului meu am strigat către Tine, că m-ai auzit.
8 Nu este asemenea ție între dumnezei, Doamne și nici fapte nu sunt ca faptele Tale.
9 Veni-vor toate neamurile pe care le-ai făcut și se vor închina înaintea Ta, Doamne și vor slăvi numele Tău.
10 Că mare ești Tu, Cel ce faci minuni, Tu ești singurul Dumnezeu. [3]
11 Povățuiește-mă, Doamne, pe calea Ta și voi merge întru adevărul Tău; veselească-se inima mea, ca să se teamă de numele Tău.
12 Lăuda-Te-voi, Doamne, Dumnezeul meu, cu toată inima mea și voi slăvi numele Tău în veac.
13 Că mare este mila Ta spre mine și ai izbăvit sufletul meu din iadul cel mai de jos.
14 Dumnezeule, călcătorii de lege s-au sculat asupra mea și adunarea celor tari a căutat sufletul meu și nu Te-au pus pe Tine înaintea lor.
15 Dar Tu, Doamne, Dumnezeu îndurat și milostiv ești; îndelung-răbdător și mult-milostiv și adevărat. [4]
16 Caută spre mine și mă miluiește, dă tăria Ta slugii Tale și mântuiește pe fiul slujnicei Tale.
17 Fă cu mine semn spre bine, ca să vadă cei ce mă urăsc și să se rușineze, că Tu, Doamne, m-ai ajutat și m-ai mângâiat.