1 Fraților, bunăvoința inimii mele și rugăciunea mea către Dumnezeu, pentru Israel, este spre mântuire.
2 Căci le mărturisesc că au râvnă pentru Dumnezeu, dar sunt fără cunoștință.
3 Deoarece, necunoscând dreptatea lui Dumnezeu și căutând să statornicească dreptatea lor, dreptății lui Dumnezeu ei nu s-au supus.
4 Căci sfârșitul Legii este Hristos, spre dreptate tot celui ce crede.
5 Căci Moise scrie despre dreptatea care vine din lege, că: "Omul care o va îndeplini va trăi prin ea".
6 Iar dreptatea din credință grăiește așa: "Să nu zici în inima ta: Cine se va sui la cer?", ca adică să coboare pe Hristos!
7 Sau: "Cine se va coborî întru adânc?", ca să ridice pe Hristos din morți!
8 Dar ce zice Scriptura? "Aproape este de tine cuvântul, în gura ta și în inima ta", - adică cuvântul credinței pe care-l propovăduim.
9 Că de vei mărturisi cu gura ta că Iisus este Domnul și vei crede în inima ta că Dumnezeu L-a înviat pe El din morți, te vei mântui. [1]
10 Căci cu inima se crede spre dreptate, iar cu gura se mărturisește spre mântuire. [2]
11 Căci zice Scriptura: "Tot cel ce crede în El nu se va rușina".
12 Căci nu este deosebire între iudeu și elin, pentru că Același este Domnul tuturor, Care îmbogățește pe toți cei ce-L cheamă pe El. [3]
13 Căci: "Oricine va chema numele Domnului se va mântui". [4]
14 Dar cum vor chema numele Aceluia în Care încă n-au crezut? Și cum vor crede în Acela de Care n-au auzit? Și cum vor auzi, fără propovăduitor?
15 Și cum vor propovădui, de nu vor fi trimiși? Precum este scris: "Cât de frumoase sunt picioarele celor ce vestesc pacea, ale celor ce vestesc cele bune!"
16 Dar nu toți s-au supus Evangheliei, căci Isaia zice: "Doamne, cine a crezut celor auzite de la noi?"
17 Prin urmare, credința este din auzire, iar auzirea prin cuvântul lui Hristos.
18 Dar întreb: Oare n-au auzit? Dimpotrivă: "În tot pământul a ieșit vestirea lor și la marginile lumii cuvintele lor".
19 Dar zic: Nu cumva Israel n-a înțeles? Moise spune cel dintâi: "Voi întărâta râvna voastră prin cel ce nu este poporul (Meu) și voi ațâța mânia voastră cu un popor nepriceput".
20 Isaia îndrăznește și zice: "Am fost aflat de cei ce nu Mă căutau și M-am făcut arătat celor ce nu întrebau de Mine".
21 Dar către Israel zice: "Toată ziua întins-am mâinile Mele către un popor neascultător și împotrivă grăitor".