© 2004 Fundația Urantia
| Capitolul 108. Misiunea şi ajutorul ajustorilor gândirii |
Index
Varianta multipla |
Capitolul 110. Poziţia Ajustorilor în raport cu muritorii individuali |
109:0.1 AJUSTORII Gândirii sunt copiii carierei universale, şi într-adevăr Ajustorii virgini trebuie să dobândească experienţă în timp ce creaturile muritoare cresc şi se dezvoltă. Întocmai cum personalitatea copilului creşte pentru luptele existenţei evolutive, tot astfel şi Ajustorul se măreşte în cursul pregătirii sale a stadiului următor de viaţă ascendentă. Întocmai cum copilul dobândeşte o flexibilitate de adaptare în vederea activităţilor sale de adult dedicându-se, în prima sa copilărie, vieţii de societate şi de joacă, tot astfel şi Ajustorul interior dobândeşte abilitatea, pentru stadiul următor al vieţii cosmice, pregătindu-se şi repetând, pe planul muritor, activităţile preliminare care corespund carierei morontiale. Existenţa umană constituie o perioadă de practică, folosită în mod eficient de Ajustor în a se pregăti pentru responsabilităţile sporite şi pentru ocaziile mai importante ale unei vieţi viitoare. Dar eforturile Ajustorului, în timp ce trăieşte în voi, nu sunt în mod particular întoarse către chestiunile vieţii temporale şi ale existenţei planetare. Ajustorii Gândirii fac, astăzi, un fel de repetiţie generală a realităţilor carierei universale în mintea evoluândă a fiinţelor umane.
109:1.1 Trebuie să existe un plan complet şi minuţios pentru educarea şi dezvoltarea Ajustorilor virgini înainte de a-i trimite afară din Divinington, dar în realitate noi nu ştim mare lucru despre acest subiect. Există fără îndoială şi un sistem extins pentru reeducarea Ajustorilor care au experienţa de a fi sălăşluit într-un muritor, înainte ca ei să se lanseze într-o nouă misiune de asociere cu un altul, însă despre aceasta nu mai suntem realmente informaţi.
109:1.2 Ajustorii Personalizaţi mi-au spus că, de fiecare dată când un om locuit de un Veghetor nu reuşeşte să supravieţuiască, Veghetorul este supus unui curs de pregătire complementar din momentul întoarcerii sale în Divinington. Această educaţie suplimentară este făcută posibilă prin experienţa de a fi locuit într-o fiinţă umană, şi ea este întotdeauna dată înainte ca Ajustorul să fie retrimis pe lumile evolutive ale timpului.
109:1.3 Experienţa vie efectivă nu are substitut cosmic. Perfecţiunea divinităţii unui Ajustor al Gândirii nou format nu îl dotează, în nici un fel, pe acest Veghetor de Mister cu o aptitudine de a îndeplini o slujire experimentată. Experienţa este inseparabilă de o existenţă vie; ea este singurul lucru de care nici o înzestrare divină nu vă poate scuti de a o dobândi prin viaţă efectivă. De aceea, laolaltă cu toate fiinţele care trăiesc şi funcţionează în sfera prezentă a Supremului, Ajustorii Gândirii trebuie să dobândească experienţă. Ei trebuie să avanseze prin evoluţie, de la grupurile inferioare neexperimentate până la grupurile superioare mai experimentate.
109:1.4 Ajustorii trec printr-o carieră precisă de dezvoltare în mintea muritorilor. Ei ating o realitate a înfăptuirii care rămâne veşnic activul lor. Ei îşi dobândesc progresiv abilitatea şi aptitudinile de Ajustor în urma tuturor contactelor lor cu rasele materiale, independent de supravieţuirea sau non-supravieţuirea subiectului lor muritor particular. Ei sunt de asemenea asociaţi la egalitate cu mintea umană pentru a stimula evoluţia sufletului nemuritor capabil să supravieţuiască.
109:1.5 Ajustorii ating primul lor stadiu de evoluţie fuzionând cu sufletul supravieţuitor al unei fiinţe muritoare. Astfel, prin natură, voi evoluaţi spre interior şi în sus, de la om până la Dumnezeu, în timp ce Ajustorul evoluează spre exterior şi în jos, de la Dumnezeu până la om. Şi astfel produsul final al acestei uniuni de divinitate şi de umanitate va fi veşnic fiul omului şi fiul lui Dumnezeu.
109:2.1 Voi aţi fost puşi la curent cu clasificarea Ajustorilor după experienţa lor - Ajustorii virgini, avansaţi şi supremi. Trebuie de asemenea să recunoaşteţi o anumită clasificare funcţională - Ajustorii autonomi. Un Ajustor este clasat ca autonom dacă:
109:2.2 1. El a dobândit o anumită experienţă necesară în viaţa evoluândă a unei creaturi volitive, fie locuind temporar pe un tip de lume unde Ajustorii sunt pregătiţi numai cu subiecţi muritori, fie pe o planetă unde fuziunea este efectivă, dar unde fiinţa sa umană nu a reuşit să supravieţuiască. Acest Veghetor este ori un Ajustor avansat ori un Ajustor suprem.
109:2.3 2. El a dobândit echilibrul puterii spirituale la o fiinţă umană care a trecut de cel de-al treilea cerc psihic şi căreia i s-a acordat un înger păzitor personal.
109:2.4 3. El are un subiect care a luat decizia supremă, care s-a logodit în mod solemn şi sincer cu Ajustorul său. Ajustorul vede dinainte clipa când se va realiza fuziunea şi când se va considera uniunea ca un fapt împlinit.
109:2.5 4. El are un subiect care a fost înrolat într-unul dintre corpurile de rezervă ale destinului pe o lume evolutivă de ascensiune a muritorilor.
109:2.6 5. La un moment dat, în cursul somnului omenesc, el a fost temporar detaşat de mintea muritorului, unde era închis, pentru a înfăptui vreo misiune de legătură, de contact, de reînregistrare sau un alt serviciu extrauman legat de administrarea spirituală a lumii afectării sale.
109:2.7 6. El a servit, în vreme de criză, în experienţa unei fiinţe care era complementul material al unei personalităţi spirituale însărcinate cu îndeplinirea vreunei misiuni cosmice esenţiale în economia spirituală a planetei.
109:2.8 Ajustorii autonomi par înzestraţi cu voinţă de un grad însemnat în toate chestiunile care nu implică personalitatea umană a sălaşului lor imediat, aşa cum o dovedesc numeroasele lor misiuni dinăuntrul şi din afara muritorilor cărora le sunt ataşaţi. Aceşti Ajustori participă la multiplele activităţi ale tărâmului, dar funcţionează mai adesea ca oaspeţi nepercepuţi de tabernacolele pământene pe care ei înşişi le-au ales.
109:2.9 Este dincolo de orice îndoială că aceşti Ajustori de un tip mai elevat şi mai experimentat pot comunica cu aceia care lucrează pe alte tărâmuri. Deşi Ajustorii autonomi comunică astfel efectiv între ei, ei nu o fac decât pe nivelurile muncii lor reciproce şi în scopul de a conserva datele pe care ei trebuie să le păstreze şi care sunt esenţiale slujirii Ajustorilor pe tărâmurile şederii lor; s-a ştiut totuşi că, în anumite ocazii, ei au acţionat în treburile interplanetare în vremuri de criză.
109:2.10 Ajustorii supremi şi autonomi pot părăsi corpul uman la voinţă. Aceşti locuitori nu formează o parte organică sau biologică a vieţii unui muritor; ei se suprapun dumnezeieşte peste această viaţă. Ei au fost prevăzuţi în planurile de viaţă originare, însă nu sunt indispensabili existenţei materiale. Este totuşi bine să notăm că, chiar şi temporar, ei îşi părăsesc rar tabernacolul lor muritor după ce au fost odată instalaţi acolo.
109:2.11 Ajustorii care acţionează pe un plan superior sunt cei care au îndeplinit triumfal sarcinile care le-au fost încredinţate şi care nu aşteaptă decât disoluţia vehiculului vieţii materiale sau transferul sufletului nemuritor.
109:3.1 Caracteristicile muncii specifice a Veghetorilor de Mister variază conform cu natura afectării lor, potrivit căreia ei sunt Ajustorii de legătură sau Ajustorii de fuziune. Unii Ajustori sunt pur şi simplu pregătiţi pentru durata de viaţă temporară a subiectului lor; alţii sunt dăruiţi în calitate de candidaţi la personalitate cu permisiunea de a fuziona pe vecie dacă subiectul lor supravieţuieşte. Munca lor comportă de asemenea uşoare variante printre diverse tipuri planetare precum şi în diferite sisteme şi universuri. Însă, în ansamblu, muncile lor sunt remarcabil de uniforme, mai uniforme decât sunt îndatoririle oricărui alt ordin creat al unor fiinţe celeste.
109:3.2 Pe anumite lumi primitive (grupul primei serii) Ajustorii sălăşluiesc în mintea creaturilor cu titlu de pregătire experienţială, mai ales pentru a se cultiva şi a se dezvolta progresiv. Ajustorii virgini sunt în general trimişi în aceste lumi în perioada iniţială sau oamenii primitivi ajung în valea deciziilor, însă unde relativ puţini dintre ei aleg să se înalţe la înălţimile morale care depăşesc stăpânirea de sine şi dobândirea caracterului, pentru a atinge nivelele superioare ale spiritualităţii emergente. (Totuşi, multe dintre fiinţele umane care nu reuşesc să fuzioneze cu Ajustorii lor supravieţuiesc ca ascendenţi contopiţi cu Spiritul.) Ajustorii primesc o instruire preţioasă şi dobândesc o experienţă minunată în cursul asocierii lor tranzitorii cu mintea primitivă, şi ei pot utiliza ulterior această experienţă în beneficiul fiinţelor superioare de pe alte lumi. Nimic din ceea ce are o valoare de supravieţuire nu s-a pierdut vreodată în vastul univers.
109:3.3 Pe un alt tip de lume (grupul celei de-a doua serii), Ajustorii sunt pur şi simplu pregătiţi pentru fiinţe umane. Acolo, Veghetorii nu pot niciodată atinge personalitatea prin fuziunea cu ajutorul acestei şederi, dar ei aduc un ajutor considerabil subiecţilor lor umani în timpul vieţii muritoare ale acestora din urmă, mult mai mult decât pot ei să dea muritorilor Urantiei. În speţă, Ajustorii sunt detaşaţi pe lângă creaturile muritoare pentru durata unei singure vieţi, ca modele pentru realizarea lor spirituală superioară. Ei servesc ca auxiliari temporari în sarcina misterioasă de a perfecţiona un caracter susceptibil de supravieţuire. Aceşti Ajustori nu revin după moartea naturală. Partenerii lor supravieţuitori ating viaţa eternă prin fuziunea cu Spiritul.
109:3.4 Pe lumile precum Urantia (grupul celei de-a treia serii), există adevărate logodne cu „darurile divine”, un angajament pe viaţă şi pe moarte. Dacă supravieţuiţi, se va produce o uniune eternă, o fuziune perpetuă, reunirea într-o singură fiinţă a omului şi a Ajustorului.
109:3.5 În muritorii tricerebrali ai acestei serii de lumi, Ajustorii ajung să stabilească un contact real mult mai extins cu subiecţii lor în timpul vieţii lor temporale decât în cazul tipurilor umane monocerebrale sau bicerebrale. Însă, după moarte, tipurile tricerebrale îşi urmăresc cariera întocmai ca şi fiinţele cu unul sau cu două creiere - de felul raselor Urantiei.
109:3.6 Pe lumile unde oamenii sunt bicerebrali, şi după şederea unui Fiu de consacrare al Paradisului, este ceva rar ca Ajustorii virgini să fie acordaţi unor persoane a căror capacitate de a supravieţui este indubitabilă. Noi credem că, pe aceste lumi, practic toţi Ajustorii, sălăşluind în bărbaţii şi femeile inteligenţi şi având capacitate de supravieţuire, aparţin tipului avansat sau tipului suprem.
109:3.7 În multe rase evolutive primitive ale Urantiei, existau trei grupe de fiinţe. În primul rând, cele care erau atât de apropiate de animale încât capacitatea de a primi un Ajustor le lipsea totalmente. În al doilea rând, cele care arătau referitor la această problemă o capacitate incontestabilă şi care primeau rapid un Ajustor din momentul când atingeau vârsta responsabilităţii morale. O a treia clasă de oameni ocupa o poziţie de frontieră; ei erau apţi să primească Ajustorul, dar Veghetorul nu putea sălăşlui în mintea lor decât la cererea personală a fiecărui individ.
109:3.8 Mulţi Ajustori virgini au dobândit o preţioasă experienţă preliminară luând contact cu mintea evolutivă la fiinţele virtual descalificate pentru supravieţuire, ca urmare a tarelor ereditare provenind de la strămoşii inapţi şi inferiori. Aceşti Ajustori sunt astfel mai bine calificaţi pentru a fi acordaţi ulterior unei minţi de un tip superior pe vreo altă lume.
109:4.1 Formele superioare de intercomunicare inteligentă dintre fiinţele umane sunt în mare măsură ajutate de Ajustorii interiori. Animalele au efectiv sentimente de simpatie, dar nu îşi comunică concepte unele altora; ele pot exprima emoţii, dar nu idei sau idealuri. Înainte să-i primească pe Ajustorii Gândirii, oamenii de origine animală nu au nici raporturi intelectuale de un tip superior, nici de comuniune spirituală cu tovarăşii lor. Totuşi, atunci când creaturile evolutive îşi dezvoltă facultatea lor de vorbire, ele se află pe calea bună a primirii Ajustorului.
109:4.2 Animalele comunică efectiv între ele într-o manieră grosolană, dar nu este decât puţină sau nici un pic personalitate în acest contact primitiv. Ajustorii nu sunt personalitatea, ci fiinţe prepersonale. Totuşi, ei vin din sursa personalităţii, iar prezenţa lor sporeşte calitatea manifestărilor personalităţii umane; aceasta este în special adevărat dacă Ajustorul a avut experienţe anterioare.
109:4.3 Tipul de Ajustor are mare influenţă asupra potenţialului de expresie al personalităţii umane. În cursul tuturor epocilor, mulţi mari conducători intelectuali şi spirituali ai Urantiei şi-au datorat influenţa lor în principal superiorităţii şi experienţei prealabile a Ajustorului interior.
109:4.4 Ajustorii interiori au cooperat, într-o mare măsură, cu alte influenţe spirituale pentru a-i transforma şi umaniza pe descendenţii oamenilor primitivi ai vremurilor de demult. Dacă Ajustorii care locuiesc în mintea locuitorilor Urantiei ar urma să fie retraşi, lumea ar reveni lent la multe dintre moravurile şi practicile oamenilor din epocile primitive. Veghetorii divini sunt unul dintre adevăratele potenţiale ale civilizaţiei progresive.
109:4.5 Eu am observat un Ajustor al Gândirii care locuia într-o o minte de pe Urantia şi care, după arhivele Uversei, locuise anterior cincisprezece gânditori din Orvonton. Noi nu ştim dacă acest Veghetor avusese experienţe similare în alte suprauniversuri, dar presupun ca a avut. El este un Ajustor minunat şi una dintre forţele Urantiei cele mai utile şi cele mai puternice din prezenta epocă. Ceea ce alţii au pierdut pentru a fi refuzat să supravieţuiască, gazda umană a acestui Ajustor (şi întreaga voastră lume) câştigă acum. Celui care n-are calităţi de supravieţuire, i se va lua chiar şi Ajustorul experimentat pe care îl are acum; pe când cel căruia are perspective de supravieţuire, i se va da chiar şi Ajustorul cu experienţă prealabilă al unui dezertor indolent[1].
109:4.6 Într-un sens, se poate ca Ajustorii să întreţină un anumit grad de fecundaţie încrucişată la nivel planetar în domeniile adevărului, ale frumuseţii şi ale bunătăţii, dar rar li se dă ocazia să mai locuiască o a doua oară pe aceeaşi planetă. Nici un Ajustor care serveşte acum pe Urantia nu a mai stat înainte pe această lume. Ştiu despre ce vorbesc, deoarece noi avem numărul şi biografia lor în arhivele Uversei.
109:5.1 Ajustorii supremi şi autonomi sunt adesea în măsură să aducă factori importanţi din punct de vedere spiritual minţii umane atunci când ea îşi dă drumul liber în canalele deblocate, dar controlate ale imaginaţiei creatoare. În aceste momente, şi adesea în timpul somnului, Ajustorul poate opri curenţii mentali, blocând cursul, şi deviind astfel procesiunea ideilor. Acest lucru este menit să efectueze profunde transformări spirituale în străfundurile supraconştiinţei. Forţele şi energiile minţii sunt astfel mai bine ajustate la accentul tonalităţilor de contact ale nivelului spiritual al prezentului şi al viitorului.
109:5.2 Este uneori posibil să vă aveţi mintea iluminată, să auziţi vocea divină care vorbeşte continuu în voi şi să deveniţi parţial conştienţi de înţelepciunea, de adevărul, de bunătatea şi de frumuseţea personalităţii potenţiale care vă locuieşte constant[2].
109:5.3 Dar atitudinile voastre mentale instabile şi adesea schimbătoare au frecvent ca efect contracararea planurilor Ajustorilor şi întreruperea muncii lor. Nu este numai natura înnăscută a raselor umane aceea care interferează cu operaţiunile Ajustorilor. Propriile voastre opinii preconcepute, idei înapoiate şi prejudecăţi învechite întârzie foarte mult slujirea lor. Din cauza acestor handicapuri, creaţiile lor nedesăvârşite sunt adesea singurele care să se ivească în conştiinţă; confuzia conceptelor este atunci inevitabilă. De aceea, în analiza situaţiilor mentale, nu se găseşte siguranţă decât în recunoaşterea fiecărui gând şi a fiecărei experienţe exact ca ceea ce este ea realmente şi esenţialmente, fără a ţine câtuşi de puţin cont de ceea ce ar putea ea să fie.
109:5.4 Marea problemă a vieţii constă în ajustarea tendinţelor ancestrale ale vieţii la cerinţele imboldurilor spirituale provocate de gândirea divină a Veghetorilor de Mister. În carierele universului şi suprauniversului, nici un om nu poate servi doi stăpâni în acelaşi timp; în viaţa pe care o trăiţi în prezent pe Urantia, fiecare om este obligat să o facă. El trebuie să devină expert în arta practicării unui compromis omenesc continuu şi temporar, neascultând din punct de vedere spiritual decât de un maestru; de aceea atât de multe persoane se poticnesc şi eşuează, se ostenesc şi sucombă sub tensiunea luptei evolutive[3].
109:5.5 Legatele ereditare ale facultăţilor cerebrale şi cele ale supracontrolului electrochimic concură ambele la delimitarea sferei de activitate a unui Ajustor, dar nici un handicap ereditar nu împiedică niciodată (într-o minte normală) împlinirea spirituală finală. Ereditatea poate să intervină în rapiditatea cuceririi personalităţii, dar ea nu împiedică consumarea finală a aventurii ascendente. Dacă chiar vreţi să cooperaţi cu Ajustorul vostru, mai devreme sau mai târziu el va dezvolta un suflet morontial nemuritor. După contopirea cu acest suflet, darul divin va prezenta noua creatură Fiului Stăpân suveran al universului local şi, în cele din urmă, Tatălui Ajustorilor din Paradis.
109:6.1 Ajustorii nu eşuează niciodată. Nimic din ceea ce merită să supravieţuiască nu se pierde vreodată. Orice valoare semnificativă la o creatură volitivă este sigură de supravieţuire, independent de supravieţuirea sau nesupravieţuirea personalităţii care a descoperit această semnificaţie sau apreciază această valoare. Desigur, o creatură muritoare poate să respingă supravieţuirea, dar experienţa vieţii sale nu este risipită. Ajustorul etern duce cu sine într-o altă lume caracteristicile valabile ale acestei vieţi aparent ratate. Acolo, el conferă aceste înţelesuri şi valori supravieţuitoare unei minţi de tip mai elevat, unei minţi apte să supravieţuiască. Nici o experienţă valabilă nu are vreodată loc în van; nici un adevărat înţeles, nici o valoare reală nu piere vreodată.
109:6.2 În ceea ce priveşte candidaţii la fuziune, dacă un Veghetor de Mister este părăsit de asociatul său muritor, dacă acest partener uman refuză să urmărească cariera ascendentă, atunci, în clipa în care este eliberat prin moartea naturală (sau mai înainte), Ajustorul duce cu sine tot ceea ce are o valoare de supravieţuire şi ceea ce a evoluat în mintea creaturii nesupravieţuitoare. Dacă, de nenumărate ori, un Ajustor nu reuşeşte să fuzioneze cu o personalitate fiindcă subiecţii lui umani succesivi nu au supravieţuit, şi dacă acest Veghetor va fi ulterior personalizat, orice experienţă dobândită de a fi locuit în mintea tuturor acestor subiecţi, şi de a-i stăpâni, devine deplina posesiune a acestui Ajustor din nou Personalizat; el va beneficia de această dotare şi va o va întrebuinţa în cursul tuturor epocilor viitoare. Un Ajustor Personalizat de acest ordin este o reunire compozită a tuturor acestor trăsături supravieţuitoare ale tuturor creaturilor care au fost gazdele lui.
109:6.3 Când Ajustorii având o lungă experienţă de univers se oferă de bună voie ca să locuiască în Fii divini în misiunea de consacrare, ei ştiu perfect că acest serviciu, prin el însuşi, nu le va permite niciodată să atingă personalitatea. Însă Tatăl spiritelor acordă adesea personalitate acestor voluntari şi îi stabileşte drept conducători ai speciei lor. Aceste personalităţi sunt cele care, pe Divinington, au onoarea de a se vedea investite cu autoritate. Natura lor excepţională încorporează un mozaic de calităţi omeneşti provenind de la multiplele lor experienţe de locuire în muritori, şi de asemenea transcrierea spirituală a divinităţii umane a Fiului paradisiac de manifestare cu care ei şi-au terminat experienţa de locuire.
109:6.4 Activităţile Ajustorilor din universul vostru local sunt dirijate de Ajustorul Personalizat al lui Mihail din Nebadon, chiar Veghetorul care l-a călăuzit pas cu pas în cursul vieţii sale umane în trupul lui Ioşua ben Iosif. Acest extraordinar Ajustor a fost fidel misiunii sale. Acest brav Ajustor a condus cu înţelepciune natura umană a Fiului Paradisiac, călăuzind întotdeauna mintea lui muritoare în alegerea căii perfectei voinţe a Tatălui. Acest Ajustor îl servise mai întâi pe Machiventa Melchizedek în vremea lui Abraham; el se lansase în isprăvi prodigioase înainte de a locui în el, dar şi în intervalul acestor experienţe de manifestare.
109:6.5 Acest Ajustor va triumfa realmente în mintea umană a lui Isus - această minte care menţine, în fiecare dintre situaţiile recurente ale vieţii, o consacrare devotată voinţei Tatălui, zicând: „Facă-se voia ta, iar nu mea”[4][5]. O asemenea consacrare constituie un adevărat paşaport pentru a trece peste limitările de natură omenească către realitatea de realizare divină.
109:6.6 Acest acelaşi Ajustor reflectă acum, în natura de nepătruns a puternicei lui personalităţi, umanitatea lui Ioşua ben Iosif anterioară botezului său, transcrierea veşnică şi vie a valorilor veşnice şi vii pe care cei mai mari dintre urantieni le-au scos la iveală din umilele circumstanţe ale unei vieţi obişnuite, aşa cum a fost ea trăită până la înflorirea totală a valorilor spirituale susceptibile de a fi atinse în experienţa unui muritor.
109:6.7 Orice lucru având o valoare permanentă şi care este încredinţat unui Ajustor este asigurat de o supravieţuire eternă. În anumite cazuri, Veghetorii deţin aceste posesiuni pentru a le revărsa în viitor peste o minte umană pe care o vor locui. În alte cazuri, Veghetorii, o dată personalizaţi, conservă în depuneri aceste realităţi păstrate şi supravieţuitoare pentru a le întrebuinţa mai târziu în serviciul Arhitecţilor Universului Principal.
109:7.1 Noi nu putem afirma că fragmentele non-Ajustori ale Tatălui sunt personalizabile, dar voi aţi fost informaţi că personalitatea este conferită de Tatăl Universal care acţionează suveran din liberul său arbitru. După câte ştim, fragmente de tipul Ajustor ale Tatălui nu ating personalitatea decât dobândind atribute personale prin exercitarea slujbei lor de servire pe lângă o fiinţă personală. Aceşti Ajustori Personalizaţi îşi au căminul în Divinington, unde îi instruiesc şi îi conduc pe asociaţii lor prepersonali.
109:7.2 Ajustorii Gândirii Personalizaţi, lipsiţi de piedici şi de sarcini, sunt stabilizatorii şi compensatorii suverani ai imensului univers al universurilor. Ei combină experienţa Creatorului şi cea a creaturilor. Ei sunt existenţialul şi experienţialul. Ei sunt fiinţe izvorâte concomitent din timp şi din eternitate. Ei asociază factorul personal şi cel prepersonal în administrarea universului.
109:7.3 Ajustorii Personalizaţi sunt agenţi de execuţie infinit de înţelepţi şi de puternici ai Arhitecţilor maestrului Univers. Ei sunt agenţi personali cu deplină slujire ai Tatălui Universal - personal, prepersonal, suprapersonal. Ei sunt slujitori personali a tot ceea ce este extraordinar, neobişnuit şi neaşteptat pe toate tărâmurile absonite transcendentale ale domeniului Dumnezeului cel Ultim, chiar şi până la nivelele Dumnezeului cel Absolut.
109:7.4 Ei sunt singurele fiinţe din univers care îmbrăţişează în ele înseşi toate relaţiile cunoscute de personalitate. Ei sunt omnipersonali ei sunt înaintea personalităţii, sunt personalitatea şi sunt după personalitate. Întocmai ca în eternul trecut, ei administrează personalitatea Tatălui Universal în eternul prezent şi în eternul viitor.
109:7.5 Tatăl a dăruit Fiului Etern personalitate existenţială pe nivelele infinitului şi ale absolutului, dar el a ales să rezerve pentru propria sa slujire personalitatea experienţială proprie Ajustorului Personalizat, personalitate care este dată Ajustorului prepersonal existenţial. Aceste două tipuri de personalitate sunt deci destinate suprapersonalităţii eterne viitoare de slujire transcendentală pe tărâmurile absonite ale celui Ultim şi ale Supremului Ultim, mergând chiar şi până la nivelele celui Ultim Absolut.
109:7.6 Rar se văd Ajustori fără misiune în univers. Ocazional, ei se consultă cu Cei Îmbătrâniţi de Zile; Ajustorii Personalizaţi ai septuplilor Fii Creatori vin uneori pe lumile sediu ale constelaţiilor pentru a discuta cu şefii Vorondadeki.
109:7.7 Atunci când observatorul planetar Vorondadek al Urantiei - Prea Înaltul conservator care şi-a asumat de urgenţă, cu puţină vreme în urmă, regenţa lumii voastre - şi-a afirmat autoritatea în prezenţa guvernatorului general rezident, el a debutat în administrarea sa provizorie a Urantiei cu o echipă completă aleasă de el. El a atribuit imediat, tuturor asociaţilor lui şi asistenţilor lui, posturile lor planetare respective, dar nu el a fost cel care i-a desemnat pe cei trei Ajustori Personalizaţi care au apărut înaintea lui de îndată ce şi-a asumat regenţa. El nici nu a ştiut că ei vor apărea astfel, căci ei nu manifestaseră în felul acesta prezenţa lor în epoca unei regenţe anterioare. Preaînaltul regent nu a dat misiune şi nu a atribuit post acestor Ajustori Personalizaţi voluntari. Totuşi, aceste trei fiinţe omnipersonale se numărau printre cele mai active dintre fiinţele celeste numeroase şi variate care serveau atunci pe Urantia.
109:7.8 Ajustorii Personalizaţi îndeplinesc o gamă largă de servicii pentru numeroase ordine de personalităţi din univers, dar noi nu suntem autorizaţi să discutăm despre aceste slujiri cu creaturi evolutive locuite de Ajustor. Aceste extraordinare divinităţi umane se numără printre personalităţile cele mai remarcabile din tot marele univers, şi nimeni nu îndrăzneşte să prezică care ar putea fi misiunile lor viitoare.
109:7.9 [Prezentat de un Mesager Solitar al Orvontonului]
| Capitolul 108. Misiunea şi ajutorul ajustorilor gândirii |
Index
Varianta multipla |
Capitolul 110. Poziţia Ajustorilor în raport cu muritorii individuali |