1 Și în anul al doilea al domniei lui Nabucodonosor, a visat Nabucodonosor vise, iar duhul lui s-a tulburat și somnul nu-l mai prindea.
2 Și a poruncit regele să cheme pe vrăjitori, pe prezicători, pe magi și pe caldei, ca să-i spună regelui visele lui; și ei au intrat și s-au înfățișat înaintea regelui. [1]
3 Și le-a zis lor regele: "Am visat un vis; duhul îmi este tulburat și vreau să știu visul".
4 Atunci caldeii au grăit către rege în grai arameian: "O, rege, să trăiești în veac! Spune servilor tăi visul și noi îți vom descoperi tâlcuirea".
5 Răspuns-a regele și a zis către caldei: "Să știți că hotărârea am luat-o! Dacă nu-mi veți face cunoscut visul și tâlcuirea lui, veți fi tăiați în bucăți, iar casele voastre prefăcute în grămezi de ruine.
6 Dar dacă îmi faceți cunoscut visul și tâlcuirea lui veți primi de la mine daruri bogate și cinstire multă; deci arătați-mi visul și tâlcuirea lui!"
7 Ei au răspuns pentru a doua oară și au zis: "0, rege, spune servilor tăi visul, iar noi îți vom face cunoscută tâlcuirea lui!"
8 Răspuns-a și a zis regele: "Fără îndoială, eu știu că voi căutați să câștigați vreme, fiindcă vedeți că eu hotărârea am luat-o;
9 Că dacă nu-mi faceți cunoscut visul, este că aveți de gând să vă sfătuiți unul cu altul și să spuneți înaintea mea vorbe mincinoase și înșelătoare, până când vremurile se vor schimba. De aceea spuneți-mi acum visul și eu voi ști dacă voi puteți să-mi descoperiți și tâlcuirea lui!"
10 Răspuns-au caldeii în fața regelui și au zis: "Nu se află om pe pământ care să poată face cunoscut ceea ce cere regele, fiindcă nici un rege, oricât de mare și de puternic ar fi, nu ar cere așa ceva de la nici un tâlcuitor de semne, vrăjitor, sau caldeu.
11 Și lucrul pe care îl cere regele este greu și nimeni altul nu poate să-l descopere înaintea lui, decât zeii al căror locaș nu este printre cei muritori".
12 Din această pricină regele s-a mâniat și, în marea lui furie, a poruncit să fie uciși toți înțelepții din Babilon.
13 Când a ieșit porunca, să fie omorâți înțelepții, trebuia să fie omorât și Daniel și cei dimpreună cu el.
14 Atunci Daniel și-a îndreptat cuvântul cu înțelepciune și iscusință către Arioh, mai-marele gărzii regelui, care ieșise să omoare pe înțelepții din Babilon,
15 Și a început să grăiască către Arioh, împuternicitul regelui: "De ce a dat regele o poruncă așa de aspră?" După ce Arioh i-a lămurit lui Daniel rostul poruncii,
16 Daniel a plecat și a rugat pe rege să-i lase vreme ca să-i descopere tâlcul.
17 După aceasta Daniel s-a dus în casa lui și a dat de știre lui Anania, Misael și Azaria, prietenii lui, care este pricina,
18 Cerându-le să roage fierbinte milostivirea lui Dumnezeu din ceruri pentru această taină, ca să nu lase să piară Daniel și prietenii lui împreună cu ceilalți înțelepți ai Babilonului. [2]
19 Atunci i s-a descoperit lui Daniel taina aceasta într-o vedenie de noapte. Și a preaslăvit Daniel pe Dumnezeul cerului.
20 Și a început Daniel a grăi: "Să fie numele lui Dumnezeu binecuvântat din veac și până în veac, că a Lui este înțelepciunea și puterea.
21 Și El este Cel care schimbă timpurile și ceasurile, Cel care dă jos de pe tron pe regi și Cel care îi pune; El dă înțelepciune celor înțelepți și știință celor pricepuți. [3]
22 El descoperă cele mai adânci și cele mai ascunse lucruri, știe ce se petrece în întuneric și lumina sălășluiește cu El. [4]
23 Pe Tine, Dumnezeule al părinților mei, Te preaslăvesc și Îți mulțumesc ție, că mi-ai dat mie înțelepciune și pricepere și m-ai făcut să cunosc acum ceea ce noi Ți-am cerut rugându-Te, căci Tu ne-ai descoperit taina regelui".
24 Apoi Daniel s-a dus la Arioh, pe care regele îl însărcinase să omoare pe înțelepții Babilonului și i-a grăit așa: "Nu da morții pe înțelepții Babilonului! Du-mă înaintea regelui și eu îi voi descoperi regelui tâlcuirea".
25 Atunci Arioh a dus grabnic înăuntru pe Daniel în fața regelui și i-a vorbit astfel: "Am găsit un iudeu dintre cei aduși în robie care poate să tâlcuiască visul".
26 Răspuns-a regele și a zis către Daniel, care se cheamă Beltșațar: "Oare ești tu în stare să-mi spui visul pe care l-am avut precum și tâlcuirea lui?"
27 Daniel a răspuns înaintea regelui zicând: "Taina pe care vrea să o afle regele nu pot s-o facă cunoscută lui nici înțelepții, nici prezicătorii, nici vrăjitorii, nici cititorii în stele.
28 Dar este un Dumnezeu în ceruri, Care descoperă tainele și Care a făcut cunoscut regelui Nabucodonosor ce se va întâmpla în vremurile ce vor veni. Iată care este visul și vedenia pe care le-ai avut când erai culcat în patul tău:
29 Ție, rege, îți treceau gânduri prin minte, când erai în patul tău, pentru ceea ce se va întâmpla mai pe urmă și Cel ce ți-a descoperit taina ți-a dat să știi ce va fi.
30 Și mie, nu prin înțelepciunea care ar fi în mine mai mult decât la toți cei vii, mi s-a descoperit taina aceasta, ci ca să se facă știut regelui înțelesul ei ca să cunoști gândurile inimii tale.
31 O, rege! Tu priveai și iată un chip - acest chip era peste măsură de mare și strălucirea lui neobișnuită stătea înaintea ta și înfățișarea lui era grozavă. [5] [6]
32 Acest chip avea capul de aur curat, pieptul și brațele de argint, pântecele și coapsele de aramă,
33 Pulpele de fier, iar picioarele o parte de fier și o parte de lut.
34 Tu priveai și iată o piatră desprinsă, nu de mână, a lovit chipul peste picioarele de fier și de lut și le-a sfărâmat.
35 Atunci au fost sfărâmate în același timp fierul, lutul, arama, argintul și aurul și au ajuns ca pleava de pe arie vara și vântul le-a luat cu sine fără ca să se găsească locul lor; iar piatra care a lovit chipul a crescut munte mare și a umplut tot pământul. [7]
36 Iată visul, iar tâlcuirea lui o vom spune înaintea regelui.
37 Tu, rege al regilor, căruia Dumnezeul cerului i-a dat regatul, puterea, tăria și mărirea,
38 Și în mâinile căruia a dat pe fiii oamenilor în orice ținut ar locui, precum și fiarele câmpului și păsările cerului și i-a dat stăpânire peste toate, tu ești capul de aur.
39 Și după tine se va ridica un alt regat mai mic decât al tău, apoi un al treilea regat de aramă, care va stăpâni peste tot pământul.
40 Și un al patrulea regat va fi tare ca fierul și, după cum fierul sfărâmă și zdrobește totul, așa și el va sfărâma și va preface totul în pulbere, ca fierul care face totul bucăți.
41 Iar picioarele pe care le-ai văzut și degetele, unele de lut de olar și altele de fier, înseamnă că va fi un regat împărțit și va fi tare ea fierul, după cum tu ai văzut fier amestecat cu lut.
42 Și degetele picioarelor, unele de fier și altele de lut, înseamnă că regatul va fi parte tare, parte șubred.
43 Și după cum ai văzut fierul amestecat cu lutul, așa se vor amesteca prin înrudiri, dar nu vor avea legătură temeinică între ele, după cum fierul nu se poate amesteca la un loc cu lutul.
44 Iar în vremea acestor regi, Dumnezeul cerului va ridica un regat veșnic care nu va fi nimicit niciodată și care nu va fi trecut la alt popor; El va sfărâma și va nimici toate aceste regate și singur El va rămâne în veci. [8]
45 După cum tu ai văzut că o piatră a fost desprinsă din munte, nu de mână, și a zdrobit fierul, arama, lutul, argintul și aurul, Marele Dumnezeu a dat de știre regelui ceea ce va fi în viitor; visul este adevărat și tâlcuirea lui neîndoielnică".
46 Atunci împăratul Nabucodonosor a căzut cu fața la pământ și s-a închinat înaintea lui Daniel și a dat poruncă să-i aducă jertfe și tămâieri.
47 Răspuns-a regele către Daniel și a zis: "Cu adevărat că Dumnezeul vostru este Dumnezeul dumnezeilor și Stăpânul regilor, descoperitorul tainelor, căci tu ai putut să descoperi această taină". [9]
48 Atunci regele a ridicat la mare vrednicie pe Daniel și i-a dat daruri și numeroase lucruri de mare preț și 1-a pus guvernator peste tot ținutul Babilonului și căpetenie peste toți înțelepții Babilonului.
49 La rugămintea lui Daniel, regele a însărcinat pe Șadrac, Meșac și Abed-Nego cu ocârmuirea ținutului Babilonului, iar Daniel a rămas la curtea regelui.