1 În vremea aceea a chemat Moise tot Israelul și le-a zis: "Ascultă, Israele, poruncile și legile pe care le voi rosti eu astăzi în auzul urechilor voastre: învățați-le și siliți-vă să le pliniți.
2 Domnul Dumnezeul vostru a încheiat cu voi legământ în Horeb.
3 Legământul acesta nu 1-a încheiat Domnul cu părinții noștri, ci cu noi, cei ce suntem astăzi cu toții vii aici.
4 Față către față a grăit Domnul cu voi din mijlocul focului de pe munte; [1]
5 Iar eu am stat în vremea aceea între Domnul și între voi, ca să vă spun Cuvântul Domnului, căci voi v-ați temut de foc și nu v-ați suit în munte, -- și a zis Domnul:
6 "Eu sunt Domnul Dumnezeul tău, Care te-am scos din pământul Egiptului, din casa robiei. [2]
7 Să nu ai alți dumnezei afară de Mine. [3] [4] [5]
8 Să nu-ți faci chip cioplit, nici vreo înfățișare a celor ce sunt sus în cer, sau jos pe pământ, sau în apă și sub pământ. [6]
9 Să, nu te închini lor, nici să le slujești, căci Eu Domnul Dumnezeul tău sunt Dumnezeu zelos, Care pedepsește vina părinților în copii până la al treilea și al patrulea neam pentru cei ce Mă urăsc. [7]
10 Și Mă milostivesc până la a! miilea neam către cei ce Mă iubesc și păzesc poruncile Mele. [8]
11 Să nu iei numele Domnului Dumnezeului tău în deșert, că nu va lăsa Domnul Dumnezeul tău nepedepsit pe cel ce ia numele Lui în deșert. [9]
12 Păzește ziua odihnei, ca să o ții cu sfințenie, cum ți-a poruncit Domnul Dumnezeul tău. [10]
13 Șase zile lucrează și-ți fă toate treburile tale;
14 Ziua a șaptea este ziua de odihnă a Domnului Dumnezeului tău. Să nu faci în ziua aceea nici un lucru: nici tu, nici fiul tău, nici fiica ta, nici robul tău, nici roaba ta, nici boul tău, nici asinul tău, sau alt dobitoc al tău, nici străinul tău care se află la tine, ca să se odihnească robul tău și roaba ta cum te odihnești și tu. [11]
15 Adu-ți aminte că ai fost rob în pământul Egiptului și Domnul Dumnezeul tău te-a scos de acolo cu mină tare și cu braț înalt și de aceea îi-a poruncit Domnul Dumnezeul tău să păzești ziua odihnei și să o ții cu sfințenie. [12]
16 Cinstește pe tatăl tău și pe mama ța, cum ți-a poruncit Domnul Dumnezeul tău, ca să trăiești ani mulți și să-ți fie bine în pământul acela, pe care Domnul Dumnezeul tău ți-l dă ție. [13]
17 Să nu ucizi! [14]
18 Să nu fii desfrânat! [15]
19 Să nu furi! [16]
20 Să nu dai mărturii mincinoase asupra aproapelui tău! [17]
21 Să nu poftești femeia aproapelui tău și să nu dorești casa aproapelui tău, nici țarina lui, nici robul lui, nici roaba lui, nici boul lui, nici asinul lui, nici orice dobitoc al lui, nici nimic din cele ce sunt ale aproapelui tău! [18]
22 Cuvintele acestea le-a grăit Domnul către toată adunarea voastră, pe munte, din mijlocul focului, al norului, al întunericului și al furtunii, cu glas de tunet și altceva n-a mai grăit și le-a scris pe două lespezi de piatră și mi le-a dat mie. [19] [20]
23 Și când ați auzit glasul din mijlocul întunericului și muntele ardea, v-ați apropiat de mine toate căpeteniile semințiilor voastre cu bătrânii voștri
24 Și ați zis: "Iată, Domnul Dumnezeul nostru ne-a arătat slava Sa și măreția Sa și glasul Lui l-am auzit din mijlocul focului. Astăzi. am văzut că Dumnezeu grăiește cu omul și acesta rămâne viu.
25 Și de ce să murim noi? Că focul acesta ne va mistui și de vom mai auzi glasul Domnului Dumnezeului nostru vom muri.
26 Căci este oare vreun om care să audă glasul Dumnezeului celui viu grăind din mijlocul focului, cum am auzit noi, și să rămână viu? [21]
27 Apropie-te dar tu și ascultă toate câte-ți va spune Domnul Dumnezeul nostru și apoi ne vei spune tu nouă toate câte-ți va grăi Domnul Dumnezeul nostru, și noi vom asculta și vom face.
28 Iar Domnul a auzit cuvintele voastre, cum grăiați cu mine, și mi-a zis Domnul: Am auzit cuvintele poporului acestuia, pe care le-au grăit către tine, și tot ce-au grăit este bine.
29 O, de ar fi inima lor așa, ca să se teamă de Mine și să păzească toate poruncile Mele în toată vremea, ca să le fie bine și lor și fiilor lor în veci!
30 Du-te și le spune: întoarceți-vă în corturile voastre!
31 Iar tu rămâi aici cu Mine; și-ți voi spune toate poruncile, hotărârile și legile ce trebuie să-i înveți ca să le păzească în pământul acela, pe care li-l dau Eu în stăpânire.
32 Și să le zici: Vedeți, să vă purtați așa cum v-a poruncit Domnul Dumnezeul vostru și să nu vă abateți nici la dreapta, nici la stânga!
33 Să umblați pe calea aceea pe care v-a poruncit Domnul Dumnezeul vostru, ca să fiți vii și să vă fie bine și să trăiți vreme multă în pământul acela pe care îl veți lua în stăpânire".