1 (Întru sfârșit, un psalm al lui David.) Fericit cel care caută la sărac și la sărman; în ziua cea rea îl va izbăvi pe el Domnul.
2 Domnul să-l păzească pe el și să-l vieze și să-l fericească pe pământ și să nu-l dea în mâinile vrăjmașilor lui.
3 Domnul să-l ajute pe el pe patul durerii lui; în așternutul bolii lui să-l întărească pe el. [1]
4 Eu am zis: "Doamne, miluiește-mă; vindecă sufletul meu, că am greșit ție".
5 Vrăjmașii mei m-au grăit de rău zicând: "Când va muri și va pieri numele lui?"
6 Iar de venea cineva să mă vadă, minciuni grăia; inima lui aduna fărădelege sieși, ieșea afară și grăia.
7 Împreună împotriva mea șopteau toți vrăjmașii mei; împotriva mea gândeau de mine rele.
8 Cuvânt nelegiuit spuneau împotriva mea, zicând: "Nu zace, oare? Nu se va mai scula!"
9 Chiar omul cu care eram în pace, în care am nădăjduit, care a mâncat pâinea mea, a ridicat împotriva mea călcâiul.
10 Iar Tu, Doamne, miluiește-mă și mă scoală și voi răsplăti lor.
11 Întru aceasta am cunoscut că m-ai voit, că nu se va bucura vrăjmașul meu de mine.
12 Iar pe mine pentru nerăutatea mea m-ai sprijinit și m-ai întărit înaintea Ta, în veac.
13 Binecuvântat este Domnul Dumnezeul lui Israel din veac și până în veac. Amin. Amin.