© 2004 Fundația Urantia
9:0.1 ATUNCI când Tatăl Universal şi Spiritul Infinit s-au unit în prezenţa Paradisului pentru a se personaliza, s-a produs un lucru neobişnuit. Nimic din această situaţie de eternitate nu lăsa să se întrevadă faptul că Autorul Comun se va personaliza ca o spiritualitate nelimitată coordonată cu mintea absolută şi înzestrată cu prerogative unice pentru manipularea energiei. Venirea sa în existenţa duce la eliberarea Tatălui de lanţurile perfecţiunii centralizate şi de lanţurile absolutismului personalităţii. Iar această eliberare este dezvăluită în stupefianta putere a Creatorului Comun de a crea fiinţe bine adaptate care să servească ca spirite tutelare, chiar şi pe lângă creaturilor materiale ale universului care vor evolua ulterior.
9:0.2 Tatăl este infinit în iubire şi în voinţă, în gândire şi intenţie spirituală; el este susţinătorul universal. Fiul este infinit în înţelepciune şi în adevăr, în expresie şi în interpretări spirituale; el este revelatorul universal. Paradisul este infinit în potenţialul lui de a înzestra cu forţă, precum şi în capacitatea de a domina energia; el este stabilizatorul universal. Autorul Comun are prerogative unice de sinteză, o capacitate infinită de a coordona toate energiile existente în univers, toate spiritele actuale din univers şi toate intelectele reale din univers; a Treia Sursă Centru este unificatorul universal al multiplelor energii şi al diverselor creaţii care sunt apărute ca nişte consecinţe ale planului divin şi ale ţelului etern al Tatălui Universal.
9:0.3 Spiritul Infinit, Creatorul Comun, este un slujitor divin şi universal. Spiritul împarte fără încetare compătimirea Fiului şi iubirea Tatălui, în armonie cu justiţia stabilă, invariantă şi dreaptă a Trinităţii Paradisului. Influenţa şi personalităţile sale vă sunt întotdeauna aproape; ele vă cunosc într-adevăr şi vă înţeleg cu adevărat.
9:0.4 În toate universurile, agenţii Autorului Comun mânuiesc fără încetare forţele şi energiile întregului spaţiu. La fel ca Prima Sursă-Centru, a Treia Sursă-Centru reacţionează atât la spiritual cât şi material. Autorul Comun este revelaţia unităţii lui Dumnezeu în care subzistă toate lucrurile - lucruri, semnificaţii şi valori; energii, facultăţi mentale şi spirite[1].
9:0.5 Spiritul Infinit impregnează tot spaţiul; el locuieşte în cercul eternităţii; iar Spiritul, la fel ca Tatăl şi Fiul, este absolut perfect şi neschimbător.
9:1.1 A Treia Sursă-Centru este cunoscută sub numeroase nume, toate desemnând relaţii şi recunoscând funcţiuni. În calitate de Dumnezeu Spirit, ea este personalitatea coordonată şi egalul divin al lui Dumnezeu Fiul şi al lui Dumnezeu Tatăl. În calitate de Spirit Infinit, ea este o influenţă spirituală omniprezentă. În calitate de Manipulator Universal, ea este predecesorul creaturilor care controlează puterea şi activatorul forţelor cosmice ale spaţiului. În calitate de Autor Comun, ea este co-reprezentantul şi partenerul executiv al Tatălui Fiu. În calitate de Minte Absolută, ea este sursa intelectului pe tot cuprinsul universului. În calitate de Dumnezeu la Acţiunii, ea este predecesorul aparent al mişcării, al schimbării şi al relaţiilor.
9:1.2 Unele din atributele celei de-a Treia Surse-Centru sunt provenite de la Tată, altele de la Fiu, în timp ce prezenţa activă şi personală a altora nu este observată nici la Tată, nici la Fiu. Acestea din urmă nu pot fi deloc explicate decât presupunând că asocierea Tată-Fiu, care eternizează cea de-a Treia Sursă-Centru, funcţionează uniform, la unison, recunoscând faptul etern al absoluităţii Paradisului. Creatorul Comun incorporează în plenitudinea lor conceptele conjugate şi infinite ale Primei şi celei de-a Doua Persoane a Deităţii.
9:1.3 Când îl consideraţi pe Tată ca fiind un creator originar şi pe Fiu ca un administrator spiritual, ar trebui să vă gândiţi la a Treia Sursă-Centru ca la un coordonator universal, un serviciu de cooperare nelimitată. Autorul Comun este corelatorul întregii realităţi actuale. El este Deitatea deţinătoare a gândirii Tatălui şi a cuvântului Fiului, şi, când acţionează, este veşnic atent la absoluitatea materială a Insulei centrale. Trinitatea Paradisului a prescris ordinea universală a progresului, iar providenţa lui Dumnezeu este domeniul Creatorului Comun şi al Fiinţei Supreme în evoluţie. Nici o realitate actuală sau pe cale de actualizare nu poate evita, până la urmă, o relaţie cu a Treia Sursă-Centru.
9:1.4 Tatăl Universal domneşte peste împărăţiile preenergiei, prespiritului şi ale personalităţii; Fiul Etern domină sferele activităţilor spirituale. Prezenţa Insulei Paradisului unifică domeniile energiei fizice şi ale puterii materializatoare. Autorul Comun activează nu numai ca un spirit infinit reprezentând Fiul, ci de asemenea ca un manipulator universal de forţe şi de energii ale Paradisului, aducând astfel în existenţă mintea universală şi absolută. Autorul Comun funcţionează în tot marele univers ca o personalitate pozitivă şi distinctă, îndeosebi în sferele superioare ale valorilor spirituale, ale relaţiilor dintre materie şi energie, şi ale adevăratelor semnificaţii mentale. El funcţionează în mod specific oriunde şi ori de câte ori energia şi spiritul se asociază şi reacţionează unul la altul. El domină cu mintea sa toate reacţiile, exercită o mare putere în lumea spirituală şi desfăşoară o puternică influenţă asupra energiei şi a materiei. În tot acest timp, a Treia Sursă exprimă natura Primei Surse-Centru.
9:1.5 A Treia Sursă-Centru împărtăşeşte cu desăvârşire şi categoric omniprezenţa Primei Surse-Centru şi ea este uneori numită Spiritul Omniprezent. Dumnezeul minţii împărtăşeşte într-un mod specific şi foarte personal cunoaşterea de sine a Tatălui Universal şi a Fiului său Etern. Spiritul cunoaşte totul în mod profund şi complet. Creatorul Comun manifestă anumite faze ale omnipotenţei Tatălui Universal, însă nu este efectiv omnipotent decât în domeniul minţii. A Treia Persoană a Deităţii este centrul intelectual şi administratorul universal al domeniilor minţii. Aici, el este absolut, suveranitatea lui este categorică.
9:1.6 Autorul Comun pare a găsi mobilurile sale în asocierea Tată-Fiu, însă toate acţiunile sale par a !recunoaşte relaţia Tată-Paradis. În anumite momente şi în anumite funcţiuni, el pare a încheia dezvoltarea incompletă a Deităţilor experienţiale - Dumnezeu Supremul şi Dumnezeu Ultimul.
9:1.7 Şi acesta este locul în care se găseşte un mister infinit: infinitul revelează simultan infinitatea sa în Fiu şi sub forma Paradisului, şi atunci este adusă la viaţă o fiinţă egală lui Dumnezeu în divinitate, care reflectă natura spirituală şi este capabilă să facă activ arhetipul Paradisului, o fiinţă provizoriu subordonată în suveranitate, dar sub multe aspecte, aparent cea mai înzestrată cu felurite talente în acţiune. Şi această superioritate aparentă în acţiune se descoperă într-o însuşire a celei de-a Treia Surse-Centru care este superioară chiar şi gravitaţiei fizice - manifestarea universală a Insulei Paradisului.
9:1.8 Pe lângă acest supracontrol al energiei şi al lucrurilor fizice, Spiritul Infinit este înzestrat în mod magnific cu acele însuşiri care sunt răbdarea, compătimirea şi iubire, care se revelează cu atâta graţie în serviciul său spiritual. Spiritul este suprem capabil să nutrească iubirea şi să domine dreptatea prin îndurare. Dumnezeu Spiritul deţine întreaga binecuvântare celestă şi afecţiune plină de compătimire a Fiului Originar şi Etern. Universul originii voastre este călit între nicovala dreptăţii şi ciocanul suferinţei, însă cei care ţin acest ciocan sunt copii ai compătimirii şi îndurării, vlăstarele spirituale ale Spiritului Infinit.
9:2.1 Dumnezeu este spirit în trei sensuri: este spirit el însuşi; în Fiul său, apare ca spirit fără nici o restricţie, iar la Autorul Comun ca un spirit aliat minţii[2]. Pe lângă aceste realităţi spirituale, noi credem că putem distinge şi nivele de fenomene de spirit experienţiale - spiritele Fiinţei Supreme, ale Deităţii Ultime şi ale Absolutului Deităţii.
9:2.2 Spiritul Infinit este la fel de mult un complement al Fiului Etern, pe cât Fiul Etern este un complement al Tatălui Universal. Fiul Etern este o personalizare spiritualizată a Tatălui; Spiritul Infinit este o spiritualizare personalizată a Fiului Etern şi a Tatălui Universal.
9:2.3 Există numeroase linii de forţă spirituală deschise şi surse de putere supramaterială care leagă direct populaţia Urantiei de Deităţile Paradisului. Există legătura directă a Ajustorilor Gândirii cu Tatăl Universal, influenţa generală a impulsului gravitaţiei spirituale a Fiului Etern, şi prezenţa spirituală a Creatorului Comun. Există o diferenţă de funcţiune între spiritul Fiului şi spiritul Spiritului. În slujirea sa spirituală, a Treia Persoană poate activa ca minte plus spirit, sau doar ca spirit.
9:2.4 În afară de aceste prezenţe paradisiace, urantienii mai beneficiază de influenţe şi de activităţi spirituale ale universului local şi ale suprauniversului, cu desfăşurarea lor aproape infinită de personalităţi iubitoare care le conduc întotdeauna către idealurile divinităţii şi către ţelul perfecţiunii supreme, ascendent şi către interior pe fiinţele cu intenţii sincere şi cu inima cinstită.
9:2.5 Noi cunoaştem prezenţa spiritului universal al Fiului Etern - putem să o recunoaştem în mod infailibil. În ceea ce priveşte prezenţa Spiritului Infinit, a Treia Persoană a Deităţii, chiar şi omul muritor poate să o cunoască, deoarece creaturile materiale pot efectiv să simtă efectul binefăcător al acestei influenţedivine care funcţionează ca revărsare a Spiritului Sfânt al universului local peste rasele omenirii. Într-o anumită măsură, fiinţele umane pot totodată deveni conştiente de Ajustor - prezenţa impersonală a Tatălui Universal. Aceste spirite divine care lucrează la înnobilarea oamenilor şi la spiritualizarea lor acţionează toate la unison şi în perfectă cooperare. Ele sunt ca unul singur în îndeplinirea spirituală a planurilor de înălţare a muritorilor şi de conducere a lor la perfecţiune.
9:3.1 Insula Paradisului este sursa şi substanţa gravitaţiei fizice, şi acest lucru ar trebui să fie de ajuns ca să vă înveţe că gravitaţia este unul din lucrurile cele mai reale şi mereu fiabile în ansamblul fizic al universului universurilor. Gravitaţia nu poate fi modificată sau anulată decât de forţele şi energiile controlate în comun de Tată şi de Fiu, şi pe care le-au încredinţat persoanei Celei de-a Treia Surse-Centru cu care sunt asociate în mod funcţional.
9:3.2 Spiritul Infinit posedă o putere unică şi stupefiantă, antigravitaţia. Această putere nu este funcţional prezentă (observabilă) nici în Tată, nici în Fiu. Aptitudinea inerentă a celei de-a Treia Surse de a rezista la atracţia gravitaţională materială se vădeşte în reacţiile personale ale Autorului Comun la anumite faze de relaţii ale universului. Iar acest atribut unic este transmisibil anumitor înalte personalităţi ale Spiritului Infinit.
9:3.3 Antigravitaţia poate anula gravitaţia într-un cadru local; ea face parte din activitatea prezenţei unei forţe contrare echivalente. Ea nu operează decât asupra gravitaţiei materială şi nu este o acţiune a minţii. Fenomenul unui giroscop ce rezistă gravitaţiei este un frumos exemplu al efectului antigravitaţiei, însă fără valoare în ilustrarea cauzei antigravitaţiei.
9:3.4 Autorul Comun expune şi alte puteri capabile să realizeze transcendenţa forţei şi să neutralizeze energia. Aceste puteri acţionează încetinind energia până în punctul ei de materializare, şi prin alte tehnici necunoscute de voi.
9:3.5 Creatorul Comun nu este nici energia, nici sursa energiei, nici destinul energiei; el este manipulatorul energiei. Creatorul Comun este acţiune - mişcare, schimbare, modificare, coordonare, stabilizare şi echilibru. Energiile supuse controlului indirect sau direct al Paradisului răspund prin natura lor acţiunilor celei de-a Treia Surse-Centru şi multiplilor săi agenţi.
9:3.6 Universul universurilor este străbătut de creaturile celei de-a Treia Surse-Centru însărcinate cu controlul puterii: controlori fizici, canalizatori de putere, centre de putere, şi alţi reprezentanţi ai Dumnezeului Acţiune care se ocupă cu reglarea şi stabilizarea energiilor fizice. Aceste creaturi, unice în felul lor în ceea ce priveşte funcţiunile lor fizice, posedă toate diverse atribute de control al puterii, cum ar fi antigravitaţia, de care ele se folosesc în eforturile lor de stabilire a echilibrului fizic al materiei şi al energiilor marelui univers.
9:3.7 Toate aceste activităţi materiale ale Dumnezeului Acţiunii par a pune !în legătură funcţiunea sa cu Insula Paradisului, şi într-adevăr, agenţii de putere ţin !cont de absoluitatea Insulei eterne, şi chiar depind de ea. Însă Autorul Comun nu acţionează nici în numele Paradisului, nici pentru a răspunde Paradisului. El acţionează personal pentru Tată şi Fiu. Paradisul nu este o persoană. Acţiunile nepersonale, impersonale sau altele decât cele personale ale celei de-a Treia Surse-Centru sunt toate acţiuni volitive ale Autorului Comun însuşi; acestea nu sunt nici reflectări, nici derivate, nici repercusiuni a indiferent ce altceva.
9:3.8 Paradisul este arhetipul infinităţii; Dumnezeul Acţiunii este însufleţitorul acestui arhetip. Paradisul este punctul de sprijin material al infinităţii; agenţii celei de-a Treia Surse-Centru sunt levierele de inteligenţă care motivează nivelul material şi insuflă spontaneitatea în mecanismele creaţiei fizice.
9:4.1 A Treia Sursă-Centru are o natură intelectuală distinctă de atributele sale fizice şi spirituale. Această natură nu poate fi contactată, însă ea este asociabilă - intelectual, fără a fi astfel în mod personal. Putem să o distingem de atributele fizice şi de caracterul spiritual al celei de-a Treia Persoane pe nivelele de funcţionare mental, însă, pentru personalităţile care caută să o distingă, această natură nu funcţionează niciodată independent de orice manifestare fizică sau spirituală.
9:4.2 Mintea absolută este mintea celei de-a Treia Persoane; ea este inseparabilă de personalitatea Dumnezeului Spirit. La fiinţele în activitate, mintea nu este separată de energie, de spirit sau de amândouă. Mintea nu este inerentă energiei; energia este receptivă şi reactivă la minte. Mintea se poate supraimpune energiei, însă conştiinţa nu este inerentă nivelului pur material. Nu este nevoie absolut deloc ca mintea să se adauge spiritului pur, deoarece spiritul este prin natura sa conştient şi capabil să se identifice. Spiritul este întotdeauna inteligent şi, într-un fel, înzestrat cu minte. Poate fi vorba de cutare sau de cutare minte, de premintal sau de supramental sau chiar de minte a spiritului, însă facultatea respectivă echivalează cu gândirea şi cunoaşterea. Pătrunderea spiritului transcende, se suprapune şi antedatează teoretic conştiinţa minţii.
9:4.3 Creatorul Comun nu este absolut decât în domeniul minţii, în domeniile inteligenţei universale. Mintea celei de-a Treia Surse-Centru este infinită; ea transcende complet circuitele mentale active şi funcţionale ale universului universurilor. Înzestrarea mentală a celor şapte suprauniversuri provine de la cele Şapte Spirite Maestru, personalităţile primare ale Creatorului Comun. Aceste Spirite Maestru distribuie minte marelui univers ca minte cosmică, iar universul vostru local este pătruns de varianta nebadoniană a tipului de minte cosmică de pe Orvonton.
9:4.4 Mintea infinită ignoră timpul, mintea ultimă transcende timpul, mintea cosmică este condiţionată de timp. Acelaşi lucru este valabil şi cu spaţiul: Mintea Infinită este independentă de spaţiu, însă, pe măsură ce coboară din infinit către nivelele adjuvante ale minţii, trebuie ca intelectul să ţină din ce în ce mai mult seama de faptul şi de limitările spaţiului.
9:4.5 Forţa cosmică reacţionează la minte, la fel cum mintea cosmică reacţionează la spirit. Spiritul este ţelul divin şi mintea spiritului este ţelul divin în acţiune. Energia este lucrul, mintea este semnificaţia, spiritul este valoarea. Chiar în timp şi spaţiu, mintea stabileşte între energie şi spirit relaţii relative care sugerează o înrudire reciprocă în eternitate.
9:4.6 Mentalul transmută valorile spiritului în semnificaţii ale intelectului. Voinţa are puterea de a face să se fructifice semnificaţiile minţii atât în domeniile materiale cât şi spirituale. Ascensiunea în Paradis implică o creştere relativă şi diferenţială în spirit, în minte şi în energie. Personalitatea este unificatorul acestor componente ale individualităţii experienţiale.
9:5.1 A Treia Sursă-Centru este infinită în minte. Chiar dacă universul ar trebui să crească până la infinitate, potenţialul minţii Spiritului ar rămâne adecvat pentru a înzestra un număr nelimitat de creaturi cu o minte pertinentă şi alte atribute prealabile ale intelectului.
9:5.2 În domeniul minţii create, a Treia Persoană, împreună cu asociaţii săi coordonaţi şi subordonaţi, guvernează în mod suprem. Tărâmurile minţii creaturilor îşi au originea exclusivă în a Treia Sursă-Centru; ea este dezlegătorul minţii. Chiar fragmentele Tatălui găsesc imposibil să locuiască în mintea oamenilor înainte ca drumul să fi fost convenabil pregătit pentru ei prin acţiunea mentală şi funcţiunea spirituală a Spiritului Infinit.
9:5.3 Mintea posedă calitatea unică de a putea fi conferită unei atât de vaste diversităţi a vieţii. Prin creatorii ei şi prin creaturile ei asociate, a Treia Sursă-Centru îşi aduce ajutorul ei oricărei minţi de pe orice sferă. Ea vine în ajutorul intelectelor umane şi subumane prin adjuvanţii universului local şi prin intermediul controlorilor fizici; ea vine chiar şi în ajutorul entităţilor celor mai umile şi inapte în a experimenta, aflate printre tipurile cele mai primitive de fiinţe vii. Iar orientarea minţii este întotdeauna un minister al personalităţilor minţii-spirit sau al minţii-energie.
9:5.4 Datorită faptului că a Treia Persoană a Deităţii este sursa minţii, este absolut firesc ca creaturile evoluţionare volitive să găsească mai uşor să formeze concepte comprehensibile în ceea ce priveşte Spiritul Infinit decât în ceea ce priveşte Fiul Etern sau Tatăl Universal[3]. Realitatea Creatorului Asociat se dezvăluie imperfect prin existenţa însăşi a minţii umane. Creatorul Comun este strămoşul minţii cosmice, iar mintea omului este un circuit individualizat, o porţiune impersonală a acestei minţii cosmice, aşa cum a fost ea difuzată într-un univers local de către o Fiică Creatoare provenită din a Treia Sursă-Centru.
9:5.5 Deoarece a Treia Persoană este sursa minţii, nu trebuie să se tragă concluzia că toate fenomenele mentale sunt divine. Intelectul uman îşi are rădăcina în originea materială a raselor animale. Inteligenţa universală nu este o adevărată revelaţie a lui Dumnezeu, care este minte, tot astfel cum natura fizică nu este o adevărată revelaţie a frumuseţii şi armoniei Paradisului. Perfecţiunea este în natură, însă natura nu este perfectă. Creatorul Comun este sursa minţii, însă mintea nu este Creatorul Comun.
9:5.6 Pe Urantia, mintea este un compromis între esenţa perfecţiunii gândirii şi mentalitatea în evoluţie a naturii voastre umane imature. Planul conceput pentru evoluţia voastră intelectuală este într-adevăr de o perfecţiune sublimă, însă voi sunteţi foarte departe de acest scop divin în timp ce funcţionaţi în tabernaculele trupului. Mintea are într-adevăr o origine divină şi, cu siguranţă, un destin divin. Însă mintea voastră umană nu este încă dotată cu demnitate divină.
9:5.7 Prea adesea, mult prea adesea, vă risipiţi mintea prin lipsă de sinceritate şi o împietriţi prin lipsă de dreptate; o supuneţi fricii animale şi o deformaţi prin anxietăţi inutile. De asemenea, cu toate că sursa minţii este divină, mintea, aşa cum o cunoaşteţi în lumea voastră ascensională, nu poate deloc deveni obiectul unei mari admiraţii şi cu atât mai puţin obiect de adorare sau de cult. Contemplarea intelectului uman imatur şi inactiv nu ar trebui să conducă decât la reacţii de umilinţă.
9:6.1 A Treia Sursă-Centru, inteligenţa universală, este personal conştientă de orice mental, de orice intelect, în întreaga creaţie, şi ea menţine un contact personal şi perfect cu toate creaturile fizice, morontiale şi spirituale înzestrate cu minte în vastele universuri[4]. Toate aceste activităţi mentale sunt sesizate în circuitul absolut al gravitaţiei mentale care se focalizează în a Treia Sursă-Centru şi face parte din conştiinţa personală a Spiritului Infinit.
9:6.2 La fel cum Tatăl atrage orice personalitate la el însuşi, şi la fel cum Fiul atrage orice realitate spirituală, tot astfel Autorul Comun exercită o putere de atracţie asupra oricărei minţii[5]. El domină şi controlează fără rezervă circuitul mental universal. Toate valorile intelectuale adevărate şi sincere, toate gândurile divine şi ideile perfecte sunt infailibil atrase în acest circuit absolut al minţii.
9:6.3 Gravitaţia mentală poate opera independent de gravitaţiile materială şi spirituală însă, întotdeauna şi pretutindeni, când acestea două din urmă impietează una asupra celeilalte, gravitaţia mentală este cea care funcţionează. Când ele sunt asociate toate trei, gravitaţia personalităţii poate îmbrăţişa creatura materială - fizică sau morontială, finită sau absonită. Însă, independent de aceasta, dotarea mentală, chiar la fiinţele impersonale, le califică pentru a gândi şi le dotează cu conştiinţă în ciuda absenţei totale a personalităţii.
9:6.4 Individualitatea având demnitate de personalitate, umană sau divină, nemuritoare sau potenţial nemuritoare, nu îşi are, cu toate acestea, originea nici în spirit, nici în minte, nici în materie; este darul Tatălui Universal. Interacţiunea spiritului, minţii, şi a gravitaţiei materiale nu este nici ea o condiţie prealabilă pentru apariţia gravitaţiei personalităţii. Circuitul Tatălui poate îmbrăţişa o fiinţă mentală- materială insensibilă la gravitaţia spiritului, sau poate include o fiinţă minte-spirit insensibilă la gravitaţia materială. Operaţiunea gravitaţiei personalităţii este întotdeauna un act volitiv al Tatălui Universal.
9:6.5 În timp ce mintea este asociată energiei la fiinţele pur materiale şi asociată spiritului la personalităţile pur spirituale, nenumărate ordine de personalităţi, inclusiv cele umane, posedă o minte asociată atât energiei cât şi spiritului. Aspectele spirituale ale minţii creaturilor reacţionează infailibil la atracţia gravitaţiei spiritului Fiului Etern. Caracteristicile materiale răspund la impulsul gravitaţional al universului material.
9:6.6 Atunci când mintea cosmică nu este asociată nici cu energia nici cu spiritul, ea nu este supusă nici exigenţelor gravitaţionale ale circuitelor materiale nici celor ale circuitelor spirituale. Mintea pură nu suportă decât influenţa gravitaţională universală a Autorului Asociat. Mintea pură este aproape părintele minţii infinite, iar mintea infinită (coordonatorul teoretic al absoluturilor spiritului şi energiei) este în aparenţă o lege prin sine.
9:6.7 Cu cât mai mare este divergenţa între spirit şi energie, cu atât mai bine putem observa funcţiunea minţii. Cu cât există mai puţină diversitate între energie şi spirit, cu atât funcţiunea minţii este mai puţin observabilă. Funcţiunea maximă a minţii cosmice se găseşte aparent în universurile temporale ale spaţiului. Mintea pare a funcţiona în acestea într-o zonă intermediară între energie şi spirit, însă acest lucru nu este adevărat pentru nivelele superioare ale mentalului. În Paradis, energia şi spiritul sunt, în mod esenţial, una.
9:6.8 Circuitul gravitaţiei mentale este fiabil; el emană din a Treia Persoană a Deităţii Paradisului. Însă nu orice funcţiune observabilă a minţii este previzibilă. În orice creaţie cunoscută există, în paralel cu acest circuit al mentalului, o prezenţă puţin înţeleasă a cărei funcţiune este imprevizibilă. Noi credem că această imposibilitate de a prevedea trebuie să fie atribuită în parte funcţiunii Absolutului Universal. Ceea ce este această funcţiune, noi nu ştim. Ceea ce o pune în acţiune, noi nu putem decât să deducem. În ceea ce priveşte relaţiile sale cu creaturile, nu putem decât să speculăm.
9:6.9 Anumite faze ale imprevizibilităţii minţii finite se pot datora incompletitudinii Fiinţei Supreme; şi există o vastă zonă de activităţi în care Autorul Comun şi Absolutul Universal sunt poate tangente. Numeroase lucruri referitoare la minte sunt necunoscute, însă noi suntem siguri de aceasta: Spiritul Infinit este, pentru toate creaturile, expresia perfectă a minţii Creatorului, iar Fiinţa Supremă este expresia evoluândă a minţii tuturor creaturilor către Creatorul lor.
9:7.1 Autorul Comun este capabil să coordoneze toate nivelele de actualitate universală, astfel încât să facă posibilă recunoaşterea simultană a minţii, a materialului şi spiritualului. Este fenomenul de reflexivitate a universului, această putere excepţională şi inexplicabilă de a vedea, a auzi, a percepe şi a cunoaşte toate lucrurile pe măsură ce ele se întâmplă într-un întreg supraunivers, şi apoi de a focaliza prin reflexivitate, într-un punct dorit oarecare, toate aceste informaţii şi toate aceste cunoştinţe. Acţiunea reflexivităţii este demonstrată în mod perfect pe fiecare din lumile sediu ale celor şapte suprauniversuri. Ea operează de asemenea de la un capăt la altul al sectoarelor superuniversurilor, şi în interiorul frontierelor universurilor locale. Reflexivitatea se focalizează în cele din urmă asupra Paradisului.
9:7.2 Fenomenul reflexivităţii, aşa cum îl putem observa pe lumile sediu ale suprauniversului în stupefiantele realizări ale personalităţilor gânditoare care staţionează acolo, reprezintă interasocierea cea mai complexă a tuturor fazelor de existenţă observabile în ansamblul creaţiei. Putem retrasa originea liniilor spiritului până la Fiu, aceea a energiei fizice până în Paradis şi pe aceea a mentalului până la a Treia Sursă; însă, în fenomenul extraordinar al reflexivităţii universului, există o fuziune unică şi excepţională a celor trei. Ele sunt asociate astfel pentru a permite conducătorilor universului să fie informaţi instantaneu de condiţii îndepărtate, chiar în clipa în care ele se produc.
9:7.3 Noi înţelegem o bună parte a tehnicii reflexivităţii, însă există numeroase din fazele ei care sunt pur şi simplu deconcertante. Noi ştim că Autorul Comun este centrul universal al circuitului minţii, că este strămoşul minţii cosmice şi că mintea cosmică operează sub denumirea de gravitaţie mentală absolută a celei de-a Treia Surse-Centru. Noi ştim, printre altele, că circuitele mentalului cosmic au influenţă asupra nivelelor intelectuale ale tuturor existenţelor cunoscute. Ele conţin informaţiile date din spaţiul universal, şi la fel de sigur ele se focalizează în cele Şapte Spirite Maestru, după care converg în a Treia Sursă-Centru.
9:7.4 Relaţiile între mintea cosmică finită şi mintea divină absolută par a fi pe cale de a evolua în mintea experienţială a Supremului. Suntem învăţaţi că, la începutul timpurilor, această minte experienţială a fost atribuită Fiinţei Supreme de Spiritul Infinit. Noi deducem că anumite trăsături ale fenomenului reflexivităţii nu pot să se explice decât presupunând activitatea Minţii Supreme. Dacă Supremul nu este influenţat prin reflexivitate, noi suntem puşi în încurcătură când sunt de explicat operaţiunile complexe şi infailibile ale acestei conştiinţe a cosmosului.
9:7.5 Se pare că reflexivitatea este atotcunoaşterea limitată la experienţa finită şi poate reprezenta emergenţa prezenţei-conştiinţe a Fiinţei Supreme. Dacă această ipoteză este exactă, atunci utilizarea reflexivităţii sub una din fazele ei echivalează cu un contact parţial cu conştiinţa Supremului.
9:8.1 Spiritul Infinit posedă deplina putere de a transmite numeroase din puterile şi prerogativele sale personalităţilor sale şi agenţilor coordonaţi şi subordonaţi.
9:8.2 Primul act de creaţie al Deităţii Spiritului Infinit, operând în afara Trinităţii, însă sub o formă oarecare de asociere nerevelată împreună cu Tatăl şi Fiul, s-a personalizat în existenţa celor Şapte Spirite Maestru ale Paradisului, repartizatorii Spiritului Infinit pentru univers.
9:8.3 Nu există reprezentant direct al celei de-a Treia Surse-Centru în sediile suprauniversului. Fiecare din cele şapte creaţii depinde de unul dintre Spiritele Maestru ale Paradisului, care acţionează prin cele Şapte Spirite gânditoare situate în capitala acestui supraunivers.
9:8.4 Acţiunea subsecventă a creaţiei continuă a Spiritului Infinit se revelează din când în când în producerea Spiritelor Creative. De fiecare dată când Tatăl Universal şi Fiul Etern devin părinţi ai unui Fiu Creator, Spiritul Infinit devine strămoşul unui Spirit Creativ al universului local, care devine strâns asociat cu acest Fiu Creator în toate experienţele subsecvente ale Universului.
9:8.5 La fel cum este necesar să se distingă între Fiul Etern şi Fiii Creatori, tot astfel trebuie să se facă diferenţa între Spiritul Infinit şi Spiritele Creative, coordonatele Fiilor Creatori în universurile locale. Un Spirit Creativ reprezintă pentru un univers local ceea ce Spiritul Infinit reprezintă pentru creaţia totală.
9:8.6 A Treia Sursă-Centru este reprezentată în marele univers de o vastă desfăşurare de spirite tutelare, de mesageri, de educatori, de judecători, de ajutoare şi de consilieri, cât şi de supraveghetorii anumitor circuite de natură fizică, morontială şi spirituală. Aceste fiinţe nu sunt în întregime personalităţi în sensul strict al termenului. Personalitatea la creaturile de tip finit este caracterizată de:
9:8.7 1. Conştiinţa subiectivă de sine.
9:8.8 2. Reacţia obiectivă la circuitul personalităţii Tatălui.
9:8.9 Există personalităţi de creatori şi personalităţi de creatură, şi în plus faţă de aceste două tipuri fundamentale, există personalităţi ale celei de- a Treia Surse- Centru, fiinţe care sunt personale faţă de Spiritul Infinit, însă care nu sunt personale în mod necondiţionat faţă de creaturi. Aceste personalităţi ale celei de-a Treia Surse-Centru nu fac parte din circuitul personalităţii Tatălui. Personalităţile Primei Surse şi ale celei de-a Treia sunt reciproc contactabile. Orice personalitate este contactabilă
9:8.10 Tatăl conferă personalitatea prin libera sa voinţă personală. Nu putem să deducem de ce o face şi nu ştim cum o face. Nu ştim nici de ce a Treia Sursă atribuie personalităţi neprovenite din Tată, însă Spiritul Infinit face aceasta de la sine, în conjuncţie creatoare cu Fiul Etern, şi pe numeroase căi necunoscute vouă. Spiritul Infinit poate, de asemenea, să acţioneze pentru Tată, conferind personalităţi de tipul Primei Surse.
9:8.11 Există numeroase tipuri de personalităţi ale celei de-a Treia Surse. Spiritul Infinit atribuie personalitate de tipul celei de-a Treia Surse la numeroase grupuri care nu sunt incluse în circuitul personalităţii Tatălui, ca anumiţi directori de putere. Tot astfel, Spiritul Infinit tratează ca personalităţi numeroase grupuri de fiinţe cum ar fi Spiritele Creative, care formează o clasă în sine în relaţiile lor cu creaturile puse în circuit de Tată.
9:8.12 Personalităţile celei de-a Treia Surse cât şi cele ale Primei Surse sunt înzestrate cu tot ceea ce oamenii asociază cu conceptul personalităţii, şi cu mai multe atribute încă. Ele au o minte îmbrăţişând memoria, raţiunea, judecata, imaginaţia creatoare, asociaţiile de idei, deciziile, alegerile, precum şi numeroase puteri intelectuale suplimentare în întregime necunoscute muritorilor. Cu câteva excepţii, ordinele de personalităţi care vă sunt revelate posedă o formă şi o individualitate distincte; sunt fiinţe reale. Majoritatea lor este vizibilă tuturor ordinelor de spirite existente.
9:8.13 Chiar şi voi veţi ajunge să îi vedeţi asociaţii voştri spirituali ai ordinelor inferioare imediat ce veţi fi eliberaţi de viziunea limitată a ochilor voştri materiali şi veţi fi înzestraţi cu o formă morontială cu sensibilitate crescută la realitatea lucrurilor spirituale.
9:8.14 Familia funcţională a celei de- a Treia Surse- Centru, aşa cum este revelată în aceste expuneri, se împarte în trei mari grupuri:
9:8.15 I. Spiritele supreme. Un grup de origine compozită care îmbrăţişează printre altele ordinele următoare:
9:8.16 1. Cele Şapte Spirite Maestru ale Paradisului.
9:8.17 2. Spiritele Gânditoare ale Suprauniversului.
9:8.18 3. Spiritele Creative ale Universurilor Locale.
9:8.19 II. Dirijorii de Putere. Un grup de creaturi şi de agenţi de control care operează în întregul spaţiu organizat.
9:8.20 III. Personalităţile Spiritului Infinit. Această desemnare nu implică neapărat că aceste fiinţe sunt personalităţi ale celei de-a Treia Surse, cu toate că unele din ele sunt unice în calitate de creaturi volitive. Le grupăm în general în trei clasificări majore:
9:8.21 1. Personalităţile Superioare ale Spiritului Infinit.
9:8.22 2. Oştirile Mesagerilor Spaţiului.
9:8.23 3. Spiritele Tutelare al Timpului.
9:8.24 Aceste grupuri servesc în Paradis, în universul central sau rezidă în supraunivers; ele înglobează ordine care funcţionează în universurile locale, chiar pe constelaţii, sisteme şi planete.
9:8.25 Personalităţile spirituale aparţinând vastei familii a Spiritului Divin şi Infinit sunt dedicate pentru totdeauna serviciului tutelar al iubirii lui Dumnezeu şi compasiunii Fiului către toate creaturile inteligente ale lumilor evoluţionare ale timpului şi spaţiului. Aceste fiinţe spirituale constituie scara vie prin care muritorii se ridică din haos până la glorie.
9:8.26 [Revelat pe Urantia de un Consilier Divin de pe Uversa însărcinat de Cei Îmbătrâniţi de Zile să descrie natura şi munca Spiritului Infinit.]